Goran Bregovici, unul dintre cei mai cunoscuţi muzicieni din Balcani, chitarist şi compozitor, s-a născut în Sarajevo, la 22 martie 1950. A absolvit facultatea de Filosofie şi Sociologie din oraşul natal. Şi-a început cariera muzicală în 1965, debutând ca interpret de muzică populară. Apoi s-a alăturat grupului de muzică rock Codex.
Între 1970-1971, a fondat şi a condus grupul Mica, Goran şi Zoran, care s-a dizolvat un an mai târziu.
În 1972, împreună cu Zoran Redzia, a început să cânte într-o trupă numită Jutro. La 1 ianuarie 1974, trupa şi-a schimbat numele în Bijelo Dugme. Au semnat cu o companie de înregistrări, Jugoton. Bregovic a fost singurul compozitor al trupei şi a scris cele mai multe versuri. În 1975, când se pregătea de cariera de profesor al ideologiei oficiale la aceea vreme, marxism-leninism, formaţia Bielo Dugme a câştigat popularitate în fosta Iugoslavie.
A devenit idolul tinerilor şi cel mai important star rock al ţării sale. S-a retras din Bielo Dugme în anii ’90, având la activ 13 albume vândute în 6 milioane de exemplare. După zece ani de muzică rock, Bregovici a renunţat la acest gen pentru a se dedica stilului care l-a făcut cunoscut în întreaga lume: o combinaţie de ritmuri tradiţionale balcanice, cu sonorităţi rock.
Bregovic s-a îndreptat către film în 1978, când a compus muzica pentru „Nije Nego”, a lui Mica Milosevic, însă cea mai fructuoasă colaborare s-a născut între el şi regizorul Emir Kusturica, pentru care a compus soundtrack-ul la filme ca „Dom Za Vesanje”, „Arizona Dream”, „Underground”, „Crna Macka” şi „Beli Macor”. Alte coloane sonore compuse de Goran Brogovic sunt cele ale filmelor „Vremea Ţiganilor” şi „Regina Margot”.
Muzica sa conţine în majoritate piese cu influenţe sârbeşti, bulgăreşti, greceşti şi româneşti. Începe să compună muzică şi să susţină concerte cu 10 instrumentişti, un cor de 50 de voci şi o orchestră simfonică, trupa sa incluzând 120 de muzicieni şi numindu-se „Wedding and Funeral Band”. De-a lungul carierei sale, Goran Bregovic a susţinut peste 150 de concerte live. Succesul muzicii pe care o compune şi o interpretează a depăşit graniţele ţării balcanice pe care o reprezintă.
Cele trei momente fundamentale ale vieţii pe care le exprimă muzica ce poartă semnătura sa sunt, după cum el însuşi a mărturisit în nenumărate rânduri, nunta, înmormântarea şi… marşul militar. Trompeta este instrumentul său preferat. În muzica lui Bregovici sunt trei aspecte specifice balcanilor, aşa cum spunea muzicianul într-un interviu.
„Suntem din Balcani. Avem o istorie tristă. Am trăit războaie după războaie. Avem deci o tradiţie militară. (…) La mine notele sunt un pic deplasate din tiparul clasic. Nu sunt un exhibiţionist pentru că muzica noastră cere o disciplină puternică. Am moştenit ideea de la tatăl meu care era colonel. (…) Sunt copil de militar, iubesc muzica vieţii, muzica pusă între disciplina rigidă şi libertatea totală. De aceea prefer să cânt piese orchestrale care se încadrează în această categorie. Multe dintre lucrări nu le-am pus pe discuri pentru că nu pot reda farmecul spontaneităţii”, mărturisea muzicianul în interviu
El crede că prin muzica sa oferă occidentului o cultură diferită. „Ceea ce oferim noi occidentului e o cultură diferită de a lor. (…) Fur ceva din Balcani şi dau ceva Balcanilor astfel încât în urma mea să rămână o curiozitate a lumii pentru acest lucru. Unii fură de pretutindeni, eu fur numai din Balcani. (…) Inima muzicii bate în mediu natural. Tehnologia digitală îmi dă posibilitatea să înregistrez muzica în medii cât mai diferite”, spunea Bregovici.
A colaborat, în calitate de compozitor, cu artişti renumiţi, ca Ofra Haza sau Cesaria Evora.
„Când eram tânăr credeam că viaţa e foarte lungă şi te lasă să cercetezi o mie de posibilităţi. M-am înşelat. Anii mi-au arătat că nu am timp să străbat decât o singură cale. Voi cânta în Balcani ori de câte ori mi se va oferi şansa, indiferent de condiţii. Entuziasmul publicului este dovada de comunicare perfectă între noi”, declara artistul în interviu.
Goran Bregovic a concertat de multe ori în ţara noastră. Prima oară a făcut cunoştinţă cu publicul bucureştean în 1998. A revenit în 2001, pentru un nou concert, iar în 2003, a efectuat un turneu, în perioada 20-27 aprilie, împreună cu trupa Wedding and Funeral Orchestra în cinci oraşe ale ţării: Timişoara, Cluj, Iaşi, Braşov şi Bucureşti. În 2006, între 12 şi 20 octombrie, a susţinut la Bucureşti trei spectacole, două reprezentaţii ale operei „Karmen with a Happy End” („Karmen cu Final Fericit”) la Palatul Naţional al Copiilor şi un concert extraordinar „Goran Bregovic and Wedding & Funeral Orchestra”, la Sala Palatului. Un an mai târziu, în perioada 8-16 mai 2007, a efectuat „Turneul Naţional Goran Bregovic”, în cadrul căruia a fost prezentat spectacolul „Poveşti şi cântece de la nunţi şi înmormântări” („Tales and Songs from Weddings and Funerals”).
Între albumele lansate recent se află „Ederlezi x Four” şi „Champagne for Gypsies”, în 2012. Goran Bregovic s-a reîntors în Romania în 2008, fiind prezent la selecţia naţională pentru Eurovision, dar a susţinut un concert şi la Iaşi.
În 2010 a revenit pe scena Sălii Palatului din Bucureşti, în 2012 a concertat la Craiova, iar în 2014 a revenit în Capitală, la Sala Palatului. În 2015, muzicianul şi orchestra sa vor reveni în România, la prima ediţie a festivalului intercultural „Baro Foro”, concertul urmând să aibă loc în 29 august, la Arenele Romane. (Text: Agerpres, Foto: facebook.com/goranbregovic, Video: youtube.com)
