Germania, o ţară ”încântătoare prin frumuseţea peisajului său viticol”, aşa cum o prezintă oenologul Mihai Macici în cartea ”Lumea vinurilor. Vinurile lumii”, este situată la limita nordică a culturii viţei-de-vie.
Unele plantaţii depăşesc chiar paralela de 50 de grade, care ar contura această limită, dar climatul cu nuanţe relativ temperate contribuie semnificativ la obţinerea unor vinuri de foarte bună calitate, unele dintre marile vinuri ale lumii.
Istoria viticulturii germane începe cu mai bine de 100 de ani î.Hr., din perioada colonizării romane, cunoscând o extindere semnificativă în Evul Mediu, îndeosebi în jurul mănăstirilor.
Podgoriile Germaniei se întind de-a lungul fluviului Rhin şi al afluenţilor săi, Ahe, Mosel, Nahe, Main, Nektar şi sunt grupate în 13 regiuni viticole. Astfel, urcând pe Rhin de la nord la sud, în sens invers faţă de cursul său, întâlnim podgoriile: Ahr, Mittelrhein, Mosel-Saar-Ruwer, Rheingau, Nahe, Rheinhessen, Franken, Hessiche Bergstrasse, Wurttemberg, Rheinpfalz, Baden. La acestea se adaugă, în estul ţării, regiunile Saale-Unstrut şi Sachsen.
Sortimentul de struguri pentru vin cultivat în Germania este dominat, în proporţie de 82%, de soiurile albe, în principal de Rieslingul de Rhin, urmat de Muller-Thurgau, la care se adaugă soiurile Sylvaner, Kerner, Scheurebe, Rulander sau Pinot gris, Elbling şi altele.
Riesling este, însă, unul dintre cele mai apreciate soiuri pentru vinuri albe din lume, capabil să producă vinuri de calitate foarte expresive, de la cele seci până la cele dulci, scrie Jancis Robinson, în cartea ”Wine Grapes”. Este cunoscut şi sub denumirile de Rhine Riesling, Johannisberg, iar în ţara noastră — Riesling de Rhin.
Soiul Muller-Thurgau a fost creat de selecţionerul Muller, prin încrucişarea dintre Riesling şi Sylvaner. Este un soi cu maturare timpurie, din care se obţin vinuri cu prospeţime, cu o aciditate plăcută, ce se consumă ca vinuri tinere.
Pe lângă soiurile de struguri pentru vinuri albe, în Germania se cultivă şi soiuri pentru vinuri roşii, însă în proporţie de doar 18%, acestea fiind reprezentate de Spatburgunder (Pinot noir), care, în condiţiile din această ţară, produce vinuri suple, mai puţin colorate şi extractive, Portugieser (Oporto) şi Trollinger.
Potrivit celor mai recente statistici publicate pe site-ul oficial al Institutului German al Vinului, www.deutscheweine.de, la nivelul anului 2014, soiul Riesling ocupa, în Germania, o suprafaţă de 23.440 hectare, reprezentând 22,9% din suprafaţa viticolă. Soiul se cultivă, însă, şi în afara Germaniei, în ţări precum Franţa, Elveţia, Ungaria, Republica Moldova, SUA, Argentina, Africa de Sud şi, pe suprafeţe foarte mici, şi la noi în ţară. Soiul Muller-Thurgau ocupa, la rândul său, 12.761 ha, reprezentând 12,5%, iar soiul pentru vinuri roşii Spätburgunder ocupa 11.783 ha, respectiv 11,5% din suprafaţa viticolă.
Cea mai întinsă dintre regiunile viticole este Rheinhessen, situată pe Valea Rhinului, între localităţile Mainz-Worms, după cum arată prof. dr. Constantin Țârdea şi prof. dr. Liviu Dejeu, în volumul ”Viticultură”. Aici se produc vinuri de consum curent, îndeosebi din soiurile Muller-Thurgau şi Sylvaner.
Una dintre cele mai impresionante regiuni viticole ale lumii este, însă, Mosel, situată pe valea râului Mosel, unul dintre afluenţii Rhinului. Râul curge către nord-vest, iar suprafaţa cuprinsă între munţii Hunsruck şi regiunea Eifel este aproape în întregime acoperită cu vii, potrivit volumului ”Wine”, coordonat de André Dominé. Viile se întind pe pantele cu orientare sudică, fiind, astfel, expuse cât mai mult la soare şi la lumină. Versanţii fiind, însă, foarte înclinaţi, rândurile sunt dispuse din deal în vale, iar pentru lucrări se folosesc nişte utilaje speciale trase de cablu, numite ”troliu”.
În această regiune, se obţin vinurile cele mai reprezentative ale Germaniei, primul loc fiind ocupat, în mod indiscutabil, de Rieslingul de Rhin, caracterizat printr-o fructuozitate extraordinară, printr-o eleganţă aparte şi printr-o discretă efervescenţă, având o aromă subtilă ce se datorează solului bogat în compuşi minerali. Soiul Riesling este urmat, în această regiune, de Muller-Thurgau. Tot în Mosel se întâlneşte şi Elbling, vechi soi indigen, folosit odată, la scară largă, pentru obţinerea de vinuri spumante.
Cu toate că nu ocupă decât o suprafaţă de 102.000 ha cultivată cu viţă-de-vie, producţia totală de vin a Germaniei a fost, în anul 2015, de 8,9 milioane de hectolitri, potrivit site-ului oficial al Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului, www.oiv.int, ceea ce o clasează pe locul al IV-lea în rândul ţărilor europene, după Italia, Franţa şi Spania. Consumul anul de vin este, însă, mult mai mare, respectiv de 20,5 milioane de hectolitri, Germania fiind, astfel, cea mai mare ţară importatoare de vin din lume. (Text: Agerpres, Foto: moellingerweine.de, romantic-germany.info,germanywinelover.com , Video: youtube.com)
