Sandie Blanchet, reprezentantul UNICEF în ţara noastră, a subliniat, miercuri, 17 august, în contextul recentelor modificări aduse Legii adopţiei, că este nevoie de mai multe familii care să adopte copii în România, dar că acestea trebuie să fie familii deschise la minte, deoarece majoritatea copiilor adoptabili au peste şapte ani, iar 21% dintre ei au o formă de dizabilitate.
„Contrar celor pe care le auzim uneori, nu există în România o problemă a insuficienţei copiilor adoptabili. Problema este că nu avem destule familii care să vrea să adopte. Avem nevoie de mai multe familii care să adopte copiii în România, dar avem nevoie de familii deschise la minte. Fiecare familie vrea un copil mic, cu o stare perfectă de sănătate. Majoritatea copiilor adoptabili în România de fapt au între 7 şi 14 ani. Avem nevoie de familii care să vrea să adopte aceşti copii mai în vârstă. 700 dintre aceşti copii au dizabilităţi”, a precizat ea, într-o conferinţă de presă organizată de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie şi UNICEF.
În cadrul briefingului dedicat prezentării principalelor modificări aduse Legii adopţiei şi normelor metodologice aferente, Sandie Blanchet a arătat că numărul formularelor necesare a fost redus de la 24 la 13 şi că pentru fiecare pas al procesului de adopţie a fost stabilit un termen. În condiţiile date, se estimează că durata acestui proces, care în prezent se ridică la 15 luni, să fie redusă la jumătate.
„Adopţia nu trebuie privită în contextul îndeplinirii de obiective, nici din perspectiva unor indicatori de timp sau cantitativi. Unele ţări, care şi-au propus astfel de ţinte, se confruntă cu provocări serioase, în momentul în care adopţiile eşuează, iar copiii revin în sistemul de protecţie a copilului. Spre exemplu, în Marea Britanie, 25% dintre adopţiile de copii cu vârste de şase ani şi peste sunt ratate”, a spus ea.
Oana Ţoiu, secretar de stat la Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, a declarat că o serie de documente au fost „tăiate, digitalizate, simplificate, comasate”, dar că în ciuda simplificărilor adoptate va fi verificată cu atenţie calitatea procesului de adopţie.
„Pentru familia care doreşte să primească atestatul, procesul a scăzut sub un an, iar pentru copii, sub şapte luni. (…) Deşi avem 3.250 de copii adoptabili, când vorbim de familii care au obţinut atestatul numerele sunt ceva mai mici: 1.800. E important ca mesajul simplificării să ajungă la părinţii care au intenţia de a adopta, pentru ca ei să îşi poată da seama că ceea ce putea fi perceput ca o luptă aproape interminabilă cu sistemul este, de data asta, mai simplu”, a spus ea.
Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, Gabriela Coman, a menţionat că va exista o monitorizare a situaţiei copilului în familia adoptivă, dar şi că în Registrul Naţional de Adopţie a fost introdusă o procedură suplimentară pentru copiii greu adoptabili, adică pentru acei copii care, după ce au devenit adoptabili, timp de nouă luni nu s-a reuşit iniţierea procedurii practice. Astfel, referitor la aceşti copii, la nivelul fiecărei direcţii vor exista imagini şi informaţii, într-o bază de date securizată, pe care părinţii le vor putea vizualiza.
„Probabil că aţi auzit de părinţi nemulţumiţi (…) cărora li s-au prezentat mai mulţi copii, aceşti părinţi refuzând un proces de potrivire practică sau refuzând chiar să vadă copilul, să continue procedura. Noi ne-am gândit că în cazul în care adoptatorii refuză procedura de potrivire practică de cinci ori să nu mai fie incluşi automat în alte potriviri, până când nu beneficiază de un program de informare şi consiliere”, a precizat ea.(Text: Agerpres, Foto: myjewishlearning.com)
