Duiliu Marcu, arhitect, membru titular al Academiei Române, preşedinte de onoare al Uniunii Arhitecţilor din România, s-a născut la 23 martie 1885 la Calafat. A studiat la Liceul „Carol I” din Craiova, Şcoala de Arhitectură din Capitală, Şcoala de Arte Frumoase din Paris (din 1906).
Reîntors în ţară în anul 1912, a fost profesor la Institutul de arhitectură „Ion Mincu” (1929-1957) din Bucureşti (fostă Academia de Arhitectură), preşedinte al Uniunii Arhitecţilor din România (1953-1966), membru cu drepturi depline al Academiei Române (din 1955).
A elaborat o serie de studii de sistematizare, precum cel pentru Piaţa Victoriei din Bucureşti, a participat la construcţia Universităţii din Bucureşti, alături de arhitectul Nicolae Ghica-Budeşti (1912-1913). Opera lui Duiliu Marcu îmbină tradiţia arhitecturii naţionale cu formele arhitecturii contemporane. Lucrările sale au evoluat de la romantismul naţional la clasicismul modern, către funcţionalism şi au reprezentat România la târgurile internaţionale de la Barcelona (1929) şi Paris (1937).
Numele arhitectului Duiliu Marcu este legat de multe dintre zonele-cheie ale Bucureştiului, una dintre cele mai cunoscute opere ale sale fiind Palatul Victoria. Proiectat în anul 1937, Palatul Victoria este amplasat pe latura de est a Pieţei Victoria, şi este conceput pe un plan simetric, rectangular, pe mai multe nivele, prezentând spre piaţă o faţadă de 90 de metri.
Interioarele şi faţadele reflectă intenţia arhitectului de a combina elementele clasice cu o concepţie modernă, geometrică a compoziţiei. Până în anul 1990 Palatul Victoria a fost sediul Ministerului de Externe şi al Consiliului de Miniştri, iar apoi a devenit sediul primului guvern al României. În 2004 a fost inclus pe Lista monumentelor istorice.
Unul dintre simbolurile Bucureştiului, Hotelul Athénée Palace Hilton, construit (1912-1914) după planurile arhitectului francez Theophile Bradeau, a fost transformat şi modernizat în anul 1937, după planurile arhitectului Duiliu Marcu, ce a ales un aspect mai simplist, art deco, păstrând însă atmosfera specială a clădirii. Hotel Athénée Palace Hilton a fost prima clădire cu mai multe etaje din Bucureşti, dar şi prima clădire cu structura din beton armat. Cu o faţadă în stil clasic, bogat decorată cu stucaturi, hotelul avea, în 1914, la finalizare, 149 de camere şi 10 apartamente decorate în stilul Ludovic al XIV-lea.
După modificările aduse de Duiliu Marcu, atât asupra planului, cât şi asupra arhitecturii exterioare, faţadele au fost complet schimbate. A fost prevăzut pe înălţimea a trei etaje cu arcade adâncite care dădeau un aspect deosebit faţadei. Intrarea principală, holul de onoare, sălile de mese, saloanele de recepţii, totul a fost refăcut, modificat şi completat cu cele mai moderne instalaţii. În prezent, hotelul are 272 de camere, dintre care 38 duble, 45 de apartamente şi 20 de apartamente de lux.
Printre clădirile proiectate de arhitectul Duiliu Marcu se numără şi Palatul Elisabeta. Acesta a fost proiectat în 1930, combinând elemente ale stilului brâncovenesc cu cel maur. Clădirea a fost ridicată ca reşedinţă a principesei Elisabeta, fiica regelui Ferdinand şi a reginei Maria, fosta regina a Greciei şi mătuşă a regelui Mihai. La intrare, în partea dreaptă a uşii există o placă din aramă ce poartă gravaţi anii construcţiei şi cei ai naşterii şi morţii arhitectului. Palatul Elisabeta se întinde pe o suprafaţă de 3.000 mp şi este înconjurat de 10.000 mp de grădină. În prezent este reşedinţa oficială permanentă a regelui Mihai, în calitatea sa de fost şef de stat.
Alte proiecte la care arhitectul şi-a adus o contribuţie deosebită mai sunt: clădirea Bibliotecii Academiei Române, clădirea Academiei Militare, faţada Teatrului din Timişoara ş.a. Duiliu Marcu a murit la 9 martie 1966. (Text: Agerpres, Foto: 3.bp.blogspot.com, duiliumarcu.blogspot.ro)
