Parcul Naţional Munţii Măcinului (PNMM) a înregistrat, anul acesta, 13.800 de vizitatori, un număr de cel puţin două ori mai mare faţă de cel de anul trecut, potrivit directorului Administraţiei PNMM, Viorel Roşca.
La un an de la deschiderea oficială a Centrului de vizitare a PNMM din localitatea Greci, imobilul de la poalele celor mai bătrâni munţi din Europa a găzduit, la sfârşitul săptămânii, cea de-a II-a ediţie a proiectului ”Călător în ţara mea”, organizat de ”Rotaract Dunărea de Jos” împreună cu Rotary Galaţi şi Administraţia PNMM.
”Am ales localitatea Greci pentru că vrem să promovăm zone cultural rurale din apropierea localităţii în care trăim. Comunităţile din jurul Galaţiului au o mulţime de tradiţii. În această zonă există cele mai multe comunităţi etnice din România. Au tradiţii pe care le păstrează şi sunt compacte”, a declarat preşedinta ”Rotaract Dunărea de Jos”, Andreea Contoman.
Tradiţiile din zonă au fost prezentate prin cântece şi jocuri de ansamblurile artistice ale copiilor din Cerna, Greci, Izvoarele, Jijila şi Niculiţel, astfel fiind reprezentate atât comunităţile de greci, italieni, meglenoromâni, cât şi populaţia majoritară.
”Fac parte din ansamblul Altona al comunităţii de meglenoromâni din Cerna şi am interpretat două cântece meglenoromâne. Nu le cântă nimeni şi asta le face unice. Mama le-a găsit, iar eu le-am pus pe muzică”, a spus Mirela Petrică, în vârstă de 17 ani.
”Frumuseţea dansurilor şi a cântecelor se vede în ochii copiilor şi în evoluţia lor”, a afirmat coordonatoarea grupului ”Altiţe Dobrogene”, Jijila, Angelica Banea.
”Ideea acestui proiect mi se pare foarte bună şi îmi pare rău că nu am participat la prima ediţie. Prezentarea foarte amănunţită a speciilor din PNMM, copiii, dansurile au fost nemaipomenite. Cred că această excursie a fost un aperitiv pentru a veni altădată şi a sta mai mult”, a spus şi Ioana Tecuceanu, în vârstă de 29 de ani, din Suceava.
În timpul spectacolului, trei ciclişti din Bucureşti se pregăteau pentru o excursie în Munţii Măcinului.
”Aici e locul meu preferat. Poate că traseul din Păltiniş se apropie ca tehnicitate şi frumuseţe de cel din Munţii Măcinului. Singurul impediment constă în distanţa foarte mare până la Bucureşti. Acum doi ani am fost prima dată aici la un concurs de ciclism şi am obţinut locul IV”, a menţionat Mihai Abrudan, în vârstă de 32 de ani.
Potrivit directorului APNMM, Viorel Roşca, numărul vizitatorilor Parcului s-a dublat în acest an, faţă de cel din 2015.
”Faţă de cei aproape 6.000 de turişti pe care i-am avut anul trecut, cei 13.800 de vizitatori înregistraţi anul acesta reprezintă o adevărată explozie. Pe timpul iernii, în Măcin se pot vedea câte 20-30 de mistreţi care trec potecile, căpriori, cerbi carpatini, jderi de piatră. Componenta faunistică este aşa de bogată încât în sezonul rece se pot vedea specii pentru care în alţi munţi trebuie să mergi zeci de kilometri. Aici stau ca pe un podium”, a mai spus Roşca.
Periplul celor aproximativ 30 de tineri din Galaţi s-a încheiat la singurul restaurant din judeţul Tulcea construit în jurul unor arbori.
”Noi nu tăiem copacii. Ne fac destule probleme, dar sunt foarte frumoşi. Pentru oaspeţi am pregătit pastramă de oaie lăsată în baiţ trei zile, crap la proţap şi plăcintă dobrogeană creaţă”, a arătat Stela Darie, administratorul restaurantului.
”Rotaract Dunărea de Jos”, potrivit Andreei Contoman, s-a înfiinţat în anul 2007, organizaţia formată din tineri cu vârste între 18 şi 30 de ani susţinând proiecte educaţionale şi de promovare a excelenţei. Prima ediţie a proiectului ”Călător în ţara mea” s-a desfăşurat anul trecut, în zona Nicoreşti, judeţul Galaţi.
Centrul de vizitare al PNMM a fost deschis oficial pe data de 22 noiembrie 2015, imobilul care găzduieşte atât exponate reprezentative pentru comunităţile umane din zonă, cât şi pentru speciile de floră şi faună din parc fiind realizat în cadrul proiectului ”Conservarea speciilor şi habitatelor caracteristice bioregiunii stepice din zona Munţilor Măcin”, finanţat prin POS Mediu, în valoare totală de 1,8 milioane de euro.
Cu cele peste 3.450 de specii de floră şi faună, dar şi cu suprafeţe importante de vegetaţie stepică, Parcul Naţional Munţii Măcinului, declarat Rezervaţie a Biosferei în anul 1998, este singura zonă din Uniunea Europeană unde ecosistemele specifice zonei de stepă se întâlnesc alături de păduri submediteraneene şi balcanice. Munţii Măcinului au o deosebită importanţă între formaţiunile muntoase din România, fiind cei mai vechi munţi dintre aceştia. (Text: Agerpres, Foto: parcmacin.ro, agerpres.ro)
