Naşterea primului copil conceput cu ajutorul unei noi tehnici experimentale ce a permis moştenirea ADN-ului de la trei ”părinţi”, două femei şi un bărbat, pentru evitarea transmiterii unei maladii grave, stârneşte speranţe dar şi întrebări etice şi ştiinţifice, după cum arată AFP.
Această tehnică de fertilizare are ca scop eliminarea sau minimizarea anomaliilor mitocondriale ce se află la originea unor maladii grave ce afectează muşchii, ochii, creierul sau inima.
Transmise în exclusivitate pe cale maternă, mitocondriile sunt ”uzinele” de energie situate în interiorul celulelor. Ele posedă un ADN mult mai mic (de numai 37 de gene) decât cel al nucleului celulelor (23.000 de gene).
Pentru micuţul Abrahim Hassan, născut din trei ”părinţi” şi adus pe lume în Mexic, prin această procedură s-a dorit evitarea transmiterii unei maladii rare, sindromul Leigh, ce provoacă degenerescenţa neurologică. Mama sa a mai pierdut doi copii din cauza acestei maladii.
Două tehnici asemănătoare au fost aprobate în Marea Britanie, una a pornit de la embrion, cealaltă de la ovul, însă până acum nu a fost emisă nici o autorizaţie în acest sens. Echipa din New York a dr. John Zhang, care a făcut posibilă naşterea lui Abrahim, a fost nevoită să treacă graniţa în Mexic deoarece în această ţară nu există o legislaţie în acest sens.
Cercetătorii au utilizat tehnica transferului de nucleu maternal. Acest lucru presupune prelevarea nucleului din ovulul viitoarei mame, susceptibilă a transmite mitocondrii cu anomalii, şi transferarea acestuia în ovulul sănătos de la o donatoare. Ovulul astfel obţinut va purta materialul genetic a două femei.
Apoi, el este fertilizat cu sperma tatălui şi plasat în uterul mamei, aşa cum se întâmplă într-o fertilizare in vitro convenţională. În cele din urmă, copilul moşteneşte ADN-ul de la două femei şi de la un bărbat — însă contribuţia donatoarei este minoră, subliniază sursa citată.
Această metodă reprezintă ”o nouă speranţă” pentru familiile afectate de aceste boli devastatoare, după cum susţine profesorul de genetică Darren Griffin (Marea Britanie), care vorbeşte despre ‘‘o nouă eră a geneticii preimplantatorie”.
Totuşi, metoda nu este perfectă, aşa cum s-a crezut iniţial, atrage atenţia David Clancy de la Universitatea din Lancaster, deoarece există riscul să se transmită totuşi o mică parte din ADN-ul mitocondrial de la mamă.
Potrivit altor voci critice, această naştere ”în premieră” nu a făcut obiectul unui articol detaliat într-o revistă ştiinţifică de renume. O astfel de apariţie ar fi permis posibilitatea de a se răspunde cu rigoare la întrebări importante, printre altele, referitoare la procentul exact de mitocondrii maternale reziduale (purtătoare ale maladiei) pe care le-a moştenit totuşi copilul.
Conform celor declarate de echipa dr. Zhang, „mai puţin de 1% dintre mitocondriile băiatului sunt purtătoare ale anomaliei”.
Alţi oameni de ştiinţă pun sub semnul întrebării monitorizarea copilului pe termen lung al acestui cuplu iordanian, considerând că tehnica este ”riscantă” şi cu ”urmări neprevăzute” asupra sănătăţii copilului şi a urmaşilor săi, aşa cum a avertizat Marcy Darnovsky, directoare a Centrului pentru Genetică şi Societate, un ONG cu sediul în California.
Potrivit Societăţii Americane de Medicină Reproductivă (ASRM), echipa dr. Zhang a obţinut cinci embrioni, doar unul dintre aceştia fiind normal, cel care a devenit Abrahim.(Text: Agerpres, Foto: frankcurzio.com)
