Muzeul de artă „Dinu şi Sevasta Vintilă”, unic în mediul rural din ţara noastră, deţine peste 200 de lucrări de artă realizate de către unii dintre cei mai mari pictori şi sculptori ai României.
Aflat în comuna Topalu din judeţul Constanţa, muzeul este găzduit de casa părintească a medicului Gheorghe Vintilă, cel care a înfiinţat acest muzeu, în anul 1961, donând colecţia în memoria părinţilor săi, Dinu şi Sevasta Vintilă, învăţători ai localităţii, de numele cărora este legată construirea, în 1920, a primei şcoli primare din sat, potrivit descoperimlumeaimpreuna.ro.
Colecţia muzeală este prezentată în treisprezece încăperi. Pot fi admirate peste 200 de lucrări de artă între care 212 tablouri şi 16 sculpturi, creaţii ale marilor artişti plastici ai secolelor XIX şi XX: Nicolae Grigorescu, Ioan Andreescu, Octav Băncila, Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian, Gheorghe Petraşcu, Nicolae Tonitza, Alexandru Ciucurencu, Dimitrie Paciurea, Theodor Aman, Nicolae Tonitza, Corneliu Baba, Nicolae Dărăscu.
Lucrările au intrat în posesia lui Gheorghe Vintilă încă din tinereţea sa. Pasiunea acestuia de a colecţiona opere de artă a fost întărită de relaţia de prietenie pe care a avut-o cu pictori celebri între care: Tonitza, Pallady, Șirato, Dimitrescu, sau cu sculptorul Oscar Han. De-a lungul vieţii, nu a vândut niciuna dintre preţioasele achiziţii, alegând să le lase moştenire celor ce iubesc arta românească.
Printre exponatele extrem de valoaroase ale muzeului se număra lucrările „Cap de copil” şi „Cap de femeie” aparţinând maestrului Tonitza, sau una dintre ultimele picturi ale maestrului Grigorescu din seria „Carul cu boi”, unul dintre cel mai bine vândute tablouri româneşti ale tuturor timpurilor, după părerile evaluatorilor de artă.
De asemenea, pot fi admirate lucrări de Nicolae Grigorescu — Ciobănaş, Flori de nalbă; Mircea Demetrescu — Cap de fetiţă; Ștefan Luchian — Femeie cu copil la marginea oraşului; Octav Băncilă — Țăran transilvănean, Peticarul, Flori, Cap de evreu; Theodor Pallady — Nud cu lalele, Natură moartă cu narghilea; Gheorghe Petraşcu — Pe malul mării, Peisaj cu case; Nicolae Tonitza — Câmpul cu maci, Fetiţa acrobatului; Francisc Șirato — Spoitori, Lalele; Ştefan Dimitrescu — Bunelul şi nepoata, Fetiţă la pupitru; Lucian Grigorescu — Natură moartă; Aurel Băeşu — Cap de ţărancă; Alexandru Ciucurencu — Femeie în gri; Corneliu Baba — Nud; Theodor Aman — Peisaj de ţară; Iosif Iser — Joc de copii; Camil Ressu — Gheorghe din Vlaici.
La înfiinţare, muzeul avea şase încăperi, dar imobilul a fost reabilitat de Consiliul Judeţean Constanţa şi extins, printr-un amplu proces de reabilitare, între anii 2006-2008. În prezent casa în care funcţionează muzeul aparţine Muzeului de Artă Constanţa care a câştigat în instanţă un proces deschis după 1990 de foşti deţinători ai imobilului, alţii decât familia Vintilă.
În curtea casei-muzeu se află mormântul medicului Gheorghe Vintilă, fiind astfel respectată o ultimă dorinţă a acestuia, menţionată în actul de donaţie a valoroasei colecţii de artă. În arhiva muzeului se află şi un set de note personale prin care acesta consemnează istoria intrării în posesie a fiecărei opere de artă din celebra sa pinacotecă. (Text: Agerpres, Foto: ziuaconstanta.ro)
