Conacul Goleştilor, ansamblu laic fortificat datând din prima jumătate a secolului al XVII-lea, care face parte în prezent din Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii de la Goleşti, judeţul Argeş, va fi redat circuitului turistic după o amplă restaurare realizată în cadrul unui proiect cu finanţare europeană.
Derularea efectivă a proiectului, numit „Amenajarea complexului muzeal Goleşti — reabilitarea, conservarea şi punerea în valoare”, a început în februarie 2015, când a fost semnat contractul de execuţie a lucrărilor, data limită de finalizare fiind 30 iunie 2016.
„Cea mai importantă şi cea mai elaborată lucrare de restaurare a fost destinată conacului Goleştilor. Această clădire, construită în 1640, a suportat de-a lungul timpului nu doar vicisitudinile istoriei, dar şi numeroasele cutremure care i-au pus în pericol rezistenţa. S-au făcut lucrări uriaşe de consolidare şi de amenajare a spaţiilor împrejmuitoare ale conacului. Au fost redate circuitului expoziţional spaţii noi, etajul conacului nemaifiind accesibil publicului încă din anul 1977″, a spus miercuri, la festivitatea organizată cu ocazia recepţiei finale a lucrărilor de restaurare, directorul complexului muzeal de la Goleşti, Filofteia Pally.
Ea a adăugat că la etajul conacului, unde se găsea sala de bal, va fi amenajată o sală pentru audiţii muzicale, urmând să fie valorificat inclusiv beciul, unde vor putea fi vizionate filme româneşti care au fost realizate în incinta muzeului de la Goleşti.
„Deocamdată expoziţiile nu sunt încă amenajate, pentru că normele de conservare prevăd o lungă perioadă de evaporare a apei din pereţii proaspăt tencuiţi, iar până când umiditatea nu va deveni cea ideală, nu vom putea aduce mobilierul. Sperăm însă că dacă vara va fi călduroasă, până în septembrie (…) conacul va putea fi admirat în întreaga lui splendoare şi în plenitudinea funcţiilor pe care le are”, a mai spus Filofteia Pally.
Pe lângă clădirea principală, lucrările de restaurare au vizat şi o serie de anexe, precum şi zidul exterior al complexului medieval.
„Au fost abordate numeroase obiective în cadrul Curţii Goleştilor. Au reapărut zidurile de apărare şi ale parcului, care dispăruseră de mult şi nu au fost restaurate nici măcar la precedenta restaurare (…) dintre anii 1942 şi 1944. De asemenea, a fost restaurată clădirea de pe latura nord-vestică, cea care a avut destinaţia iniţială de camere ale slujitorilor, bucătării şi alte dependinţe. În acel spaţiu vom amenaja, în următorii ani, o nouă expoziţie de etnografie şi artă populară a judeţului Argeş”, a explicat directorul complexului muzeal de la Goleşti.
Conacul Goleştilor, aflat astăzi pe teritoriul administrativ al oraşului argeşean Ștefăneşti, este singurul ansamblu laic fortificat de la sud de Carpaţi, reprezentativ pentru arhitectura de dinaintea epocii brâncoveneşti.
Ctitorit în anul 1640 de către boierul Stroe Leurdeanu, conacul a fost distrus în mare parte de un incendiu, în 1716, fiind refăcut şi extins la sfârşitul secolului al XVIII-lea de Radu Golescu. Complexul a intrat în circuitul cultural în urmă cu 75 de ani, după un amplu proces de restaurare.
Înainte de inaugurarea din 1943, încăperile au fost mobilate cu piese donate de descendenţii familiei Golescu. De asemenea, tablourile originale ale Goleştilor, pictate de C. D. Rosenthal, au fost puse la dispoziţia pictorului Nicolae Grant pentru a fi copiate şi apoi expuse în conac. Importantă a fost şi donaţia Bibliotecii ‘I.I.C. Brătianu’ din Bucureşti, care a constat într-un număr însemnat de cărţi de epocă, păstrate şi astăzi în muzeu.
Accesul în complexul fortificat se face printr-un foişor de intrare, construit din zid la bază şi din lemn în partea superioară, care a servit ca loc de supraveghere şi pază. Se spune că aici a locuit Tudor Vladimirescu între 18 şi 21 mai 1821, înainte de a fi prins şi ucis din porunca lui Alexandru Ipsilanti.
Chiar la intrare, pe partea dreaptă, se află şcoala slobodă obştească, înfiinţată de marele ban Radu Golescu la începutul secolului al XIX-lea. Școala, în care învăţau copiii din sat, a funcţionat până în 1821, fiind redeschisă cinci ani mai târziu de Dinicu Golescu sub forma unui gimnaziu-internat.
Aceasta a fost prima şcoală modernă cu predare în limba română şi a funcţionat până în 1830. În şcoală sunt expuse atât piese de mobilier, cât şi manuale vechi. Tot din vremea lui Radu Golescu datează şi un spital al săracilor, denumit şi „bolniţă”, situat în partea stângă a intrării în complexul muzeal.
O altă construcţie interesantă, care datează de la începutul secolului al XIX-lea, este baia turcească cu aburi. Clădirea de formă dreptunghiulară are ziduri groase, din cărămidă legată cu mortar. Tavanul din cărămidă este construit în boltă şi este prevăzut cu orificii pentru aerisire.
Clădirea principală, situată în centrul incintei fortificate, a fost ridicată peste o pivniţă în suprafaţă de aproape 250 de metri pătraţi, cu ziduri groase de aproape un metru. Una dintre cele două încăperi ale pivniţei are şi o „tainiţă”, în care stăpânii se puteau refugia în caz de mare pericol.
Conacul a suferit, de-a lungul timpului, o serie de modificări şi adăugiri. Clădirea, de formă dreptunghiulară, a fost concepută iniţial cu un singur nivel de locuire, având planşeul ridicat la circa doi metri de sol şi acoperişul în patru ape, făcut din şindrilă.
În interior, încăperile sunt dispuse în jurul unui hol central, prevăzut cu o scară în spirală, din lemn, care permite accesul la etaj. (Text: Agerpres, Foto: muzeulgolesti.ro)
