Chardonnay, un vin alb care se bucură de o intensă solicitare în comerţul internaţional, se numără printre cele mai apreciate vinuri obţinute în majoritatea ţărilor vitivinicole.
Soiul Chardonnay ar fi originar din regiunea viticolă franceză Bourgogne, dar acest lucru este discutabil, notează André Dominé în volumul ”Wine”. Este drept că există o localitate cu acelaşi nume în podgoria Maconnais, situată în sudul regiunii, dar o ipoteză acceptată ar fi aceea că oraşul îşi trage numele de la soiul de struguri şi nu invers.
Cu toate că viticultorul austriac Ferdinand Regner a identificat o similitudine genetică între acest soi şi celelalte cultivate în regiune, nu există dovezi clare cu privire la o afiliere directă între acestea. Este foarte posibil ca soiul Chardonnay să nu fi ajuns în Bourgogne înainte de secolul al XVI-lea, dar un lucru este cert: la mijlocul secolului al XIX-lea, a detronat soiul Aligoté în ceea ce priveşte suprafaţa cultivată aici.
Chardonnay este un soi foarte uşor de cultivat, suprafeţele ocupate de acesta fiind în continuă creştere. Potrivit autorului Kym Anderson, în cartea ”Which winegrape varieties are grown where? A global empirical picture” (2013), în anul 2010, Chardonnay ocupa o suprafaţă de 198.793 ha la nivel mondial, deţinând poziţia a V-a în ierarhia soiurilor cultivate în lume.
Potrivit lui Jancis Robinson şi colaboratorii, în volumul ”Wine grapes. A complete guide to 1368 vine varieties, including their origins and flavours” (2012), în Franţa, suprafaţa cultivată cu Chardonnay a crescut de la 7.325 ha în 1958, îndeosebi în regiunile viticole Bourgogne şi Champagne, la 44.593 ha în 2009, fiind, în prezent, al doilea cel mai plantat soi pentru vinuri albe, după Ugni Blanc, folosit în principal pentru distilare în vederea obţinerii coniacului şi armaniacului. Vinurile de Bourgogne îşi datorează faima, în mare parte, şi strugurilor de Chardonnay. Și în regiunea Champagne, aceştia sunt la loc de cinste, ei reprezentând o treime din materia primă folosită pentru obţinerea vestitei şampanii.
Fiind un soi foarte uşor adaptabil, Chardonnay dă rezultate foarte bune în aproape toate ţările vitivinicole. Din el se obţin vinuri albe de înaltă calitate, fie că este cultivat în regiunile călduroase din sudul Australiei, fie în ţinuturile britanice, caracterizate prin veri puţin prielnice. Soiul se adaptează nu doar condiţiilor climatice extreme din spectrul viticol, ci şi tipurilor diferite de sol, potrivit enciclopediei ”The New Illustrated Guide to Wine”.
Este, probabil, cel mai uşor adaptabil soi de struguri pentru vinuri albe, care nu are, însă, o aromă dominantă proprie, dar care poate căpăta o gamă largă de arome, în funcţie de regiunea în care este cultivat soiul şi de tehnica folosită pentru obţinerea vinului.
Printre statele unde Chardonnay ocupă suprafeţe mari se numără S.U.A. — California, cu 38.107 ha (în 2003), Australia, cu 31.564 ha (în 2008), aici fiind şi cel mai plantat soi alb, Italia, cu 11.772 ha (în 2000), Chile, cu 8.549 ha (în 2008), Africa de Sud, cu 8.255 ha (în 2008), Argentina, cu 6.342 ha (în 2008), Spania, cu 5.423 ha (în 2008), notează Jancis Robinson în volumul menţionat anterior.
În România, soiul Chardonnay a fost introdus acum mai bine de 100 de ani, odată cu refacerea viilor distruse de invazia filoxerică. S-a cultivat multă vreme doar în cadrul podgoriei Murfatlar, dar în prezent se extinde în Transilvania, la Târnave, Aiud, Sebeş-Apold, în Moldova, la Cotnari, Iaşi şi Panciu, în Dealurile Munteniei şi Olteniei, mai exact în Dealurile Buzăului, Dealu Mare, Ștefăneşti-Argeş, Drăgăşani, Dealurile Craiovei, Podgoria Severinului, în Dealurile Banatului şi Colinele Dobrogei, notează prof. dr. Liliana Rotaru în volumul ”Soiuri de viţă-de-vie pentru struguri de vin” (2009).
Strugurii sunt mici, cilindrici, uneori aripaţi, compacţi, având boabele neuniforme ca mărime. Acestea sunt mici, sferice, intens pruinate, de culoare galben-verzui, acoperite cu pustule mici brune, iar pulpa este zemoasă. Asigură producţii mici, de 6-8 t/ha, la maturitatea deplină acumulând 190-220 g/l. Vinurile obţinute au o tărie alcoolică de 11,5-12% vol.
Renumit în lume este vinul de Chardonnay sec, având o aromă caracteristică florală şi care este moale, onctuos, rotund, catifelat şi amplu, notează oenologul prof. dr. Viorel Stoian în ”Marea carte a degustării vinurilor”.
La Murfatlar, însă, ajungând într-un regim termic bogat şi secetos, Chardonnay şi-a descoperit noi valenţe, prin obţinerea de vinuri dulci, soiul dovedind aici o înaltă capacitate de acumulare a zaharurilor. Vinul de Chardonnay dulce de Murfatlar se caracterizează aici prin aceeaşi aromă florală, prin delicateţe, rotunjime şi armonie. Vinul se comportă foarte bine prin învechire. Când este tânăr, are o culoare galben-verzuie până la galben-limonie, iar când este vechi, capătă o culoare galben-aurie, notează prof. dr. Valeriu V. Cotea şi colaboratorii, în cartea ”Podgoriile şi vinurile României”.
Are o aromă fină şi complexă, ce aminteşte de mirosul fânului sau de floarea de salcâm, care se armonizează foarte bine cu buchetul pe care-l dobândeşte în timp, conferindu-i o nuanţă de migdale dulci.
Având în vedere solicitările la export de vin sec de Chardonnay, în prezent şi producătorii de la Murfatlar aleg să elaboreze vin sec din acest soi, preferând ca vinul dulce să-l obţină din Pinot gris. Vinurile albe de Chardonnay obţinute la Murfatlar se armonizează cu preparatele din carne albă, peşte sau fructe de mare. (Text: Agerpres, Foto: examiner.com, ro.wikipedia.org)
