Mai puţin cunoscută publicului larg, cetatea dacică de la Ardeu începe să-şi dezvăluie misterele, după mai bine de 15 ani de muncă în care arheologii au dorit să afle care este istoria adevărată a acestui loc aşezat strategic, ca un punct de pază în calea drumului aurului de la Sarmizegetusa Regia spre Zlatna, anticul Ampelum.
Arheologii de la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane (MCDR) Deva au descoperit aici urmele unui palat ce aparţinea unui nobil dac, mai multe locuinţe ale unor oameni simpli şi un atelier meşteşugăresc.
Accesul spre Cetatea Ardeu necesită puţină voinţă pentru că turistul va fi nevoit să urce pe o potecă adesea abruptă şi îngustă cât să poţi călca doar cu un picior, dar efortul merită. Odată ajunşi în vârful Dealului Cetăţuia, peisajul este deosebit prin deschiderea spre valea de la poalele fostei cariere de calcar, prin cele patru stânci care înconjoară locul şi prin ineditul şantierului arheologic.
„De trei ani ne concentrăm asupra palatului nobilului dac din cetatea de la Ardeu sau Turnul Locuinţă, aşa cum este cunoscut de mai toată lumea. Anul acesta am scos la iveală modul în care a fost construit palatul şi, cu ajutorul Universităţii de Vest din Timişoara, am reuşit să aplicăm o serie de metode de cercetare noninvazivă care ne-au arătat dimensiunile reale ale acestuia. Avea un plan pătrat cu latura de 16 metri, îl putem plasa în teren şi putem să cunoaştem traiectul zidurilor acestuia”, explică Iosif Vasile Ferencz, de la MCDR Deva, coordonatorul ştiinţific al şantierului arheologic de peste 15 ani.
Pe parcursul a trei săptămâni, arheologii, ajutaţi de studenţii şi masteranzii aflaţi în practică, au reuşit să scoată la suprafaţă mai multe piese ce au aparţinut nobilului dac ce şi-a construit locuinţa aici în secolul I .Ch.
„Acesta avea o locuinţă mai mare ca palatele de la Costeşti. Tehnica de construcţie este identică cu cea a unor locuinţe de prestigiu din Munţii Orăştiei şi trăia la acelaşi nivel cu ceilalţi nobili daci, contemporani cu el. În următorii ani vom cunoaşte mai multe amănunte despre acest nobil”, spune arheologul.
De ce a fost ales vârful acestui deal calcaros pentru construcţia unei locuinţe nobiliare?
Răspunsul la această întrebare l-au căutat, de la început, specialiştii de la MCDR Deva, iar concluzia lor este legată de drumul aurului dacic, de controlul care trebuia exercitat, chiar şi acum 2.000 de ani, spre Munţii Apuseni şi rezervele de metale preţioase de acolo.
„Este cel mai scurt drum dintre cetatea Sarmizegetusa Regia şi Zlatna, fostul Ampelum”, explică Vasile Ferencz.
Timp de mai multe săptămâni, şantierul arheologic de la Cetatea Ardeu a fost animat de studenţii şi masteranzii în istorie de la Universitatea de Vest din Timişoara. Prorectorul instituţiei, Mădălin Bunoiu, este de părere că acest gen de colaborare vine în sprijinul cadrelor didactice şi al studenţilor, în egală măsură, prin posibilitatea pe care o oferă în dezvoltarea cercetării, dar şi a unor noi subiecte pentru teze de doctorat.
„Îi apreciez şi-i respect pe colegii mei arheologi, văzând cu câtă migală lucrează, ştiind că s-ar putea ca anul acesta să descopere ceva extraordinar şi cu toate astea, totul se face încet, ritmic. Aşteptăm poate câţiva ani până când scoatem la iveală un artefact care poate schimba o direcţie în zona de cercetare sau percepţia publică faţă de anumite lucruri”, a declarat Mădălin Bunoiu.
Săpăturile arheologice într-o cetate dacică aflată într-o zonă de munte oferă experienţe noi pentru specialiştii care lucrează într-un şantier arheologic de la câmpie, cum este cazul cercetătorilor şi studenţilor de la Universitatea de Vest.
„Pentru un arheolog de câmpie este inedit un astfel de şantier, pentru că ne-a pus într-o situaţie nouă. Săpăturile noastre de la Unip, Dealul Cetăţuica, unde avem un sit arheologic oarecum în oglindă, sunt diferite pentru că necesită o abordare complet nouă pentru noi. Am avut de învăţat, sunt metode de lucru noi. Am venit cu aparatură modernă şi încercăm să coroborăm metodele, să vedem dacă rezultatele nu s-ar putea îmbunătăţi printr-o astfel de conlucrare”, a precizat, la rândul său, Dorel Micle, coordonatorul grupei de studenţi şi masteranzi aflaţi în practică la Cetatea Ardeu.
Nu în ultimul rând, munca pe şantierul arheologic de la Ardeu a dovedit că poate fi şi o activitate plăcută, de vacanţă, pentru mai mulţi copii aflaţi aici într-o tabără de istorie.
„Ne-am distrat împreună. Am mai fost în tabere, dar niciuna nu era de arheologie şi nu a fost atât de interesantă. Ne-au lăsat să săpăm şi a fost interesant”, spune Mara, o elevă din Timişoara, completată imediat de prietena sa, Luiza: „Am găsit un os şi mai multe bucăţi din vaze dacice. Ne-au arătat cum trebuie să le păstrăm şi eram bucuroasă că le-am găsit. Am mai fost la mai multe cetăţi şi castele, dar aşa, să particip eu la săpături arheologice, este pentru prima dată. Mi se pare foarte interesant să descoperi istoria strămoşilor noştri”.
Turiştii care doresc să viziteze Cetatea Ardeu pot să urce până în vârful Dealului Cetăţuia pe un traseu marcat cu panouri, pregătit de specialiştii de la MCDR Deva.
Cetatea se află la intrarea în satul Ardeu, din comuna Balşa, la circa 10 kilometri de staţiunea Geoagiu Băi. (Text: Agerpres, Foto: agerpres.ro, radiotimisoara.ro)
