Încărcat cu sute de ani de istorie zbuciumată, castelul Karolyi din Carei este cunoscut în zona Sătmarului mai ales după legendele desprinse parcă din cărţile cu poveşti, nu din viaţa unor persoane care au trăit cu adevărat.
Cei care trec porţile castelului intră într-o altă lume, unde legendele şi misterul, împreună cu o ambianţă din perioada personajelor principale, devin de-a dreptul fascinante.
Cel mai important obiectiv turistic din judeţul Satu Mare ascunde multe „adevăruri”. Au rămas în amintirea localnicilor legende precum tunelurile impresionante în care Francisc Rakoczi al II-lea fugea călare de duşmani sau beciurile pline de bogăţii confiscate de nazişti.
Istoria castelului este strâns legată de cea a nobiliarei familii Karolyi, care şi-a construit prima reşedinţă pe locul actualului castel în secolul al XV-lea. Iniţial, era o clădire cu elemente de fortificaţie, ce ulterior a fost transformată în cetate de apărare împotriva turcilor. În anul 1792 a fost transformată în castel în stil baroc, cu două etaje, cu câte 20 de camere pe nivel, având încăperi cu boltă decorate. Castelul găzduia în jur de 60 de persoane, din care 30 erau grofii şi urmaşii lor, restul servitori.
Castelul are săli de primire, de bal, de petrecere a timpului liber pentru oaspeţi şi o bibliotecă cu 2.000 de volume în română, maghiară, germană, latină. Blazonul familiei Karolyi este un şoim care ţine în gheare o inimă, înconjurat de un dragon.
De-a lungul timpului, castelul a fost transformat în garnizoană militară, fiind ocupat de nazişti, după care a devenit sanatoriu TBC, liceu zootehnic. Toate bogăţiile, tablourile, mobilierul, au fost furate, puţine dintre acestea au fost recuperate. În prezent, după renovare, castelul are mobilier din secolele trecute, arătând ca odinioară.
Pe lângă datele istorice şi frumuseţea castelului, legendele stârnesc curiozitatea vizitatorilor. Arheologul Hago Nandor, şef de secţie Muzeul Judeţean de Istorie, responsabil cu castelul, spune că lumea întreabă de legende, mai ales dacă a auzit câte ceva despre familia Karolyi.
Cea mai cunoscută legendă este cea a tunelurilor şi este legată atât de numele familiei Karolyi, cât şi de cel al principelui Rakoczi, care, la rândul lui, a dat naştere multor legende. Karoly Sandor s-a alăturat răscoalei conduse de Rakoczi (1703-1711) şi astfel principele a ajuns să locuiască o perioadă de timp în castelul din Carei.
„Legenda spune că acest castel Karolyi e legat printr-un tunel cu capela Sfânta Treime, care e la o distanţă de 5 km, şi există încă o ieşire la cetatea din Ardud. A fost construit de principele Rakoczi înainte de război pentru a putea scăpa de austrieci. (După ce principele Karolyi Sandor s-a alăturat răscoalei condusă de Francisc Rakoczi al II-ea, castelul a fost atacat de austrieci – n.r.) Fundul este la 8 metri, are o lăţime de doi metri şi trebuie să fie suficient de mare ca principele Rakoczi să circule călare… Mai sunt şi alte legende – potcoavele pe cal au fost puse invers, astfel că, atunci când a intrat, inamicii au crezut că a ieşit. Legendele încă trăiesc şi în zilele noastre, adică, dacă întrebăm un bătrân din zona Ghenciului sau Careiului, le ştie pe toate. Legenda e cunoscută în toate domeniile unde Rakoczi a stat. Şi în oraşul Tokaj din Ungaria există o legendă, sau la Sarospatak, unde era tot domeniul lui Rakoczi”, a declarat Hago Nandor.
În anul 2011, în curtea castelului s-au făcut săpături cu ocazia renovării acestuia, dar nu a fost descoperit niciun tunel de mărimea celui din legendă. S-a găsit un canal pentru apă, dar de dimensiuni mult mai mici decât al celui din poveste.
O altă legendă este despre fiica lui Rakoczi, blestemată după ce a dezvăluit unui austriac ieşirea secretă a tatălui său.
„Mai este o legendă legată de fiica lui Rakoczi – care într-adevăr este o legendă – fiindcă Rakoczi a avut fiu şi nu fiică. Fiica sa l-a trădat, adică a avut o relaţie cu un ofiţer austriac şi i-a explicat unde este uşa secretă – în spatele unui dulap, apăsând un buton sau o carte, se deschide o uşă. Din fericire Rakoczi a scăpat, a ieşit pe altă uşă şi atunci a blestemat-o pe fiica sa, adică nu poate să se căsătorească doar dacă ea cu mâinile ei îşi face haina de mireasă şi doar o dată pe an poate să stea şi să coasă. Fata este închisă în pivniţă, apare o dată la şapte ani când se deschid toate uşile şi atunci, dacă cineva intră în pivniţă, fata îi arată toate comorile, uşile, armele, camerele şi aurul”, spune Hago Nandor.
Unele dintre legende au fost povestite unor etnografi, prin anii ’50 ’60, despre un copil care se juca în curtea capelei, s-a deschis o uşă secretă şi acesta a intrat, după care uşa s-a închis din nou, iar după şapte ani a reapărut, mai în vârstă cu tot atâţia ani.
„Am avut un domn care ştia că tunelul există, spunea că a fost în tunel, şi că dacă apăsăm nasul leului de la şemineu se va deschide şi putem să intrăm. Nu l-am lăsat, a plecat, şi a spus că va veni prin beci de la Ardud. I-am sus că n-o să fie aşa de simplu fiindcă în multe locuri sunt demolaţi pereţii, dar el spunea că trebuie să ajungă aici într-o săptămână. Îl mai aşteptăm”, a mai spus arheologul.
Alte legende îşi au izvorul mult mai aproape de zilele noastre, şi anume în cel de-al Doilea Război Mondial, când naziştii cu ocupat castelul. „Şi despre pivniţă sunt legende. În al doilea Război Mondial, înainte să fie eliberat oraşul Carei, armata germană, mai ales naziştii, au stat aici şi au ascuns o comoară în pivniţă. Nu în pivniţa actuală ci în pivniţa din pivniţă, unde sunt încăperi ascunse, zidite, unde au ascuns armele şi aurul. Dacă întrebăm oameni mai în vârstă, o să povestească cum au intrat acolo când au fost copii, au desfăcut o uşă zidită şi au văzut steagul cu zvastica, aur şi alte minuni. Eu am fost în pivniţă şi înainte de renovare şi nu există”, mărturiseşte cel care cunoaşte foarte bine castelul.
Fiind cea mai înstărită din zonă, de-a lungul timpului, mai multe persoane ar fi încercat să pătrundă în rândul familiei, astfel că la un moment dat a apărut un bărbat ce s-a prezentat drept fiul grofului, despre care se ştia că a murit pe câmpul de luptă.
„Se spune că baronul Karolyi Laszlo, care era primul comite, prefect al comitatului Sătmar, a avut trei băieţi, Şandor, Mihaly şi Istvan. Istvan moare în lupta cu turcii, iar Mihaly când au cucerit înapoi de la turci cetatea de la Buda. După luptă a sosit vestea că cei doi copii au fost ucişi. După 10 ani, a apărut un om care a spus că este Karolyi Istvan şi, fiind băiatul cel mai în vârstă, a fost o problemă, pentru că Şandor a moştenit toată averea. Atunci a început căutarea documentelor, a martorilor. Au trecut între timp 15-20 de ani, omul s-a schimbat. După ani de procese şi discuţii, s-a dovedit că era un impostor, nu avea nicio legătură cu familia Karolyi”, a mai spus arheologul.
Astăzi, castelul găzduieşte trei expoziţii permanente, cea privind breslele locale, obiecte descoperite în zonă, mai există o expoziţie cu mobilier de epocă, de la sfârşitul secolului al XVIII-lea sau începutul secolului XIX, cumpărate din diferite castele din Europa, şi o expoziţie impresionantă de trofee din Africa de Sud, donată de Sir Panczel Tibor, un important om de afaceri ai cărui bunici au fost careieni.
Grofii au plecat din zonă în urma războiului, însă urmaşii lor mai revin din când în când. Au înfiinţat o fundaţie prin care sprijină activitatea Centrului Cultural care administrează castelul, dar şi biserica din Căpleni, unde se află cripta familiei cu sicriele înaintaşilor.
Oriunde au murit în lume, nobilii familiei Karolyi au dorit să-şi doarmă somnul de veci în cripta din Căpleni. Cenuşa contesei Karolyi Consuelo, decedată în 1976 la Geneva, a fost depusă în cripta familiei în 2010, unde urmau să ajungă şi rămăşiţele ultimului deţinător al titlului de conte, Karolyi Lajos, decedat în 2009 în Brazilia.
Dincolo de datele istorice, în memoria localnicilor s-au păstrat legendele. Şi cum unele aspecte din istoria familiei nu vor fi cunoscute niciodată, misterul din jurul legendelor va fascina pentru totdeauna. Probabil nici nu merită să strici povestea, de dragul adevărului…(Text: Agerpres, Foto: aeagency.ro, agerpres.ro, Video: youtube.com)
