O casă tradiţională cu o odaie şi tindă a fost reconstituită în cadrul singurului muzeu privat de etnografie din judeţul Botoşani. Casa cu cerdac, care este construită din lut şi nuiele şi acoperită cu şindrilă, a fost ridicată după modelul locuinţelor ţărăneşti din secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea.
Muzeul de etnografie Truşeşti a fost înfiinţat de soţii Elena şi Marin Chiponcă, în memoria mamei şi, respectiv, soacrei acestora, care, înainte de a muri, a cerut ca locuinţa şi bunurile din interior să fie conservate, pentru ca generaţiile viitoare să cunoască stilul de viaţă al anilor dinainte de 1900.
‘Am făcut o casă foarte frumoasă în care am pus mult suflet şi care a fost făcută după nişte schiţă făcute de mine pe un caiet şi de oameni în vârstă. Am lucrat la casă cu persoane de peste 75 de ani, care aveau în jurul lor doi—trei tineri pe care îi îndrumau unde să bată cuiul sau să ţină grinda sau căpriorul de la casă’, a declarat Elena Chiponcă.
Interiorul casei a fost amenajat după modelul unei case din localitatea Ionăşeni. Dispunerea sobei, a blidarului, a paturilor şi a lăzii cu zestre respectă tiparul caselor tradiţionale din zona Truşeşti. Exponatele, de la oalele de lut şi lămpile pe gaz până la costumele populare şi scoarţele de pe pereţi, provin fie din familia Chiponcă, fie de la localnicii din zonă.
Pe masa din interiorul odăii se află o biblie veche şi un ceaslov de la 1873, dar şi fotografii foarte vechi cu tineri din zonă în costume populare. Din casă nu lipsesc leagănul pentru prunci, instrumentele de tors lână şi de ţesut şi nici ciubărul în care copiii făceau baie.
‘Totuşi, numai lucrurile şi uneltele din gospodăria părinţilor nu erau suficiente. Aşadar, am început să popularizăm iniţiativa noastră în satele din jurul nostru şi, încetul cu încetul, oamenii au început să ne dăruiască tot felul de obiecte şi lucruri, care mai de care mai vechi, mai frumoase şi bine păstrate. Unii au cerut sume simbolice de bani pentru a ni le oferi, alţii s-au despărţit cu greu de lucruri pe care le-au moştenit de la părinţii şi bunicii lor’, a subliniat Elena Chiponcă.
Muzeul funcţionează cu avizul Ministerului Culturii, fiind deschis în permanenţă publicului. De altfel, directorul Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniu Cultural Naţional, Dănuţ Huţu, consideră că muzeul privat de la Truşeşti este nu doar un obiectiv cultural, ci şi o sursă de informaţii pentru lumea ştiinţifică.
‘Muzeul de la Truşeşti este nu doar o instituţie muzeală de tip etnografic, ci şi un reper cultural pentru zona Truşeşti. Amplasat într-un spaţiu cu bogate tradiţii culturale, muzeul păstrează mărturii interesante, nu doar etnografice, ci şi documentare, fiind în acelaşi timp un obiectiv turistic ce merită vizitat, dar şi o sursă de informaţie pentru lumea ştiinţifică’, a mai afirmat Dănuţ Huţu. (Text si foto: Agerpres)
