Casa Memorială „Andrei Mureşanu” din Bistriţa ilustrează viaţa şi activitatea „bardului Revoluţiei de la 1848” prin acte oficiale, scrisori, cărţi şi publicaţii expuse, reflectând totodată şi creaţia sa literară, activitatea de ziarist patriot, dar şi pe cea de dascăl şi traducător.
Amplasată pe strada Andrei Mureşanu nr. 19, în Bistriţa, judeţul Bistriţa Năsăud, casa este locul în care marele patriot şi-a petrecut copilăria.
Construită la începutul secolului al XIX-lea în stilul caselor româneşti tradiţionale — plan dreptunghiular, cu tindă, cu „cameră de oaspeţi” şi bucătărie cu cuptor, totul mărginit spre curte de un pridvor de lemn cu stâlpi frumos ciopliţi — completează structura şi arhitectura oraşului din acea perioadă.
În această casă, ce a aparţinut bunicilor dinspre mamă ai poetului, s-a mutat Andrei Mureşanu împreună cu familia, după ce casa natală le-a fost distrusă într-un incendiu, în 1822, aşa cum arată site-urile www.primariabistrita.ro şi locuridinromania.ro.
Poetul Andrei Mureşanu s-a născut la Bistriţa, la 16 noiembrie 1816, fiind al treilea fiu al soţilor Teodor Mureşanu şi Eftimia Sărăţeanu. Primii paşi pe calea învăţăturii i-a făcut în familie, cu Dănilă Doboş, un ştiutor de carte dintr-un sat grăniceresc.
Începând cu 1825 a urmat cursurile şcolii germane, a absolvit gimnaziul piarist în anul 1832, obţinând calificativul excepţional (eminentia), după care a plecat la Blaj, unde i-a avut ca profesori pe Simion Bărnuţiu şi Ioachim Mureşanu, cu care a legat o strânsă şi durabilă prietenie. La îndemnul acestora, s-a stabilit la Braşov, unde a ocupat postul de institutor la vechea şcoală românească din Cetate (1883-1840) şi de profesor la Gimnaziul latino-german (1840-1849).
În paralel, s-a afirmat în publicistică, în traduceri, versuri şi proză, astfel că la 21 iunie 1848 îi apărea, în „Foaie pentru minte, inimă şi literatură” nr. 25, poezia „Un răsunet” sau „Deşteaptă-te, române” ce avea să devină imnul Revoluţiei române de la 1848, iar după punerea ei pe note muzicale de Anton Pann, imnul de stat al românilor. În anul 1862 s-a tipărit la Braşov volumul „Din poeziile lui Andrei Mureşanu”, premiat de „Astra”, iar un an mai târziu, la 23 octombrie 1863, Andrei Mureşanu s-a stins din viaţă fiind înmormântat la Braşov.
Casa Memorială a fost restaurată după proiectului întocmit de arhitectul Mariana Michiu, în 1984, iar de atunci adăposteşte o expoziţie de istorie a revoluţiei române de la 1848. De asemenea, aici funcţionează, din anul 1994, filiala Bibliotecii Judeţene pentru copii şi tineret.
Interiorul său adăposteşte bogate colecţii de carte, scrisori, publicaţii, acte oficiale, întreaga operă a autorului „Răsunetului” românesc. Este păstrată aici inclusiv fotografia casei natale. Expoziţia este o dovadă vie a Revoluţiei de la 1848, evidenţiază strânsele legături dintre revoluţionarii români din cele trei provincii istorice româneşti, puternicul caracter unitar al ideilor şi acţiunilor revoluţionare, precum şi aspecte în parte inedite ale evenimentelor revoluţionare desfăşurate pe teritoriul actual al judeţului Bistriţa-Năsăud.
Începând cu anul 1994 Casa Memorială, adăposteşte şi colecţiile de carte ale Bibliotecii Judeţene pentru copii şi tineret, cuprinzând circa 20.000 de volume. (Text: Agerpres, Foto: primariabistrita.ro, agerpres.ro)
