Primul muzeu particular de minerale estetice din România, care funcţionează încă din 1950, îi aparţine mineralogului Constantin Gruescu, din Ocna de Fier.
Muzeul de Mineralogie Estetică a Fierului adăposteşte o colecţie impresionantă, de peste 2.000 de exemplare de flori de mină, din aproape toate zonele României, dar mai ales din Caraş-Severin: Ocna de Fier, Dognecea, Sasca Montană sau Moldova Nouă, Armeniş ori Teregova. Alte exemplare de flori de mină au fost aduse în urma unor schimburi sau prin achiziţionarea de la alţi colecţionari de către vestitul mineralog.
Constantin Gruescu este Cetăţean de onoare al judeţului Caraş-Severin, titlu pe care l-a primit în urmă cu un deceniu, iar pentru că în 2014 a împlinit 90 de ani, a primit şi titlul de Cetăţean de onoare al oraşului Bocşa, căruia i-a donat 105 piese muzeistice, din colecţia proprie.
„Până la această vârstă m-am străduit să ajut oamenii. Toată activitatea mea a fost împărţită oamenilor. Există trei universităţi care au câte o sală mineralogică ce îmi poartă numele, două în Timişoara şi una în Reşiţa, cinci muzee, cele din Banat, dar şi Muzeul Naţional din Bucureşti şi Palatul Culturii din Iaşi. Dacă vindeam colecţiile mele, făceam multe milioane, dar pentru că nu am fost egoist, sunt miliardarul sărac. Însă, nu e frumos şi nu e bine ca un colecţionar să fie egoist, numai pentru el. Eu sunt fericit să văd că oamenii se bucură de strădania mea de o viaţă. Ultima oară, am făcut o donaţie importantă oraşului Bocşa, pentru că se află în punctul terminal al Munţilor Dognecei, şi mă bucur că actuala administraţie locală se străduie să facă o locaţie corespunzătoare pentru cele peste o sută de exemplare”, mărturiseşte Constantin Gruescu.
Pentru acest lucru, Primăria şi Consiliul Local Bocşa i-au acordat titlul de Cetăţean de onoare şi intenţionează să amenajeze o sală muzeală „Constantin Gruescu – mineralogie şi estetica fierului”, care să poată fi inaugurată în cel mai scurt timp.
„Am început reparaţiile, deja, la acest imobil, suntem pe drumul cel bun. Dorim să facem şi o invitaţie celor care vor trece prin oraşul Bocşa, să viziteze viitorul complex muzeal, ce cuprinde sala muzeală Constantin Lucaci, viitorul muzeu Constantin Gruescu, un muzeu de etnografie şi un parc tematic”, a afirmat Dan Liuţ, directorul Casei de Cultură din Bocşa.
Sala de expoziţie permanentă a devenit, în timp, necorespunzătoare, având o suprafaţă de doar 40 de metri pătraţi, fapt pentru care Constantin Gruescu a organizat nenumărate expoziţii itinerante.
Exponatele au valoare ştiinţifică deosebită pentru cei care lucrează în domeniu, sunt de o frumuseţe rară, într-un colorit divers şi în forme care mai de care mai interesante. Printre rarităţi, muzeul găzduieşte macla japoneză a cuarţului, macla coaxială cu dublă sau triplă maclare, fier-oligistul de tipul trandafirilor de fier, granaţi grossulari şi andradiţi. Dacă unele dintre ele au forme zoomorfe, altele pot fi asemuite cu diferite peisaje, lucruri care ne înconjoară, până la chipuri umane.
După cum susţin specialiştii, unele sunt galbene (sulful nativ de la Calimani), altele roşii cu gri (realgarul de la Moldova Nouă), verde cu gri şi cafeniu (malachitul de la Ocna de Fier), liliachii (cuarţ, varietate de ametist), roz (cuarţul roz de la Ocna de Fier), aurii (pirita), bordo cu negru (calcita limonitizata), galbene aurii (granatul de la Ocna de Fier). Datorită cristalizării diferite, unele exponate sunt compuse din concreşteri cu feţe pătrate (pirita de la Dognecea), triunghiulare (galena), în timp ce maclele coaxiale prezintă concreşteri radiale (cum este crucea Sf. Andrei).
Unele dintre cele mai deosebite exemplare o reprezintă Macla „Gruescu”, un cuarţ de formă coaxială cu concreşteri radiale şi care are formă de cruce, pe care mineralogul Constantin Gruescu a găsit-o, în 1972, la Ocna de Fier, dar şi „Colierul Reginei”, cum a fost denumit de către mineri (calcit şi calcopirită). În acelaşi muzeu, însă într-o vitrină, se află şi „Otrava cardinalilor” (realgar şi bourdonit). I se spune aşa din cauza urmelor de sulfură de arsen, o substanţă otrăvitoare pe care o conţine.
Colecţia lui Constantin Gruescu, considerată o adevărată hartă geologică a Munţilor Metaliferi ai Banatului, este unică în ţară şi cuprinde sute de piese unicat, fapt pentru care a fost vizitată de mulţi specialişti în domeniu din întreaga lume şi de mari personalităţi, printre care s-au aflat şi fostul preşedinte Emil Constantinescu. De altfel, dovezi în acest sens stau şi volume întregi în care trecătorii pe la muzeu au lăsat scrise impresiile lor despre ceea ce au văzut în Muzeul de Mineralogie de la Ocna de Fier. Pentru regina Beatrice a Olandei a fost organizată o expoziţie, la Prefectura Timiş, ocazie cu care Gruescu i-a şi oferit un cadou mineralogic.
„Muzeul este cunoscut ca fiind unic în lume, în care toate speciile de minerale de fier sunt sub formă de macrocristale, precum şi patru subspecii (pseudomorfoze), fiind citate în literatura de specialitate numai în acest muzeu„, susţine Constantin Gruescu.
Potrivit acestuia, florile de mină, care farmecă prin gingăşia lor, ne îmbogăţesc sufletul şi chiar ne apără de ceea ce este rău. De altfel, localnicii au numit Muzeul de Mineralogie de la Ocna de Fier drept „Casa Binelui”, având în vedere beneficiile pe care le aduc aceste pietre speciale. Cuarţul roz, de exemplu, se spune că are proprietăţi paranormale, de liniştire a sufletului.
„Din păcate, judeţul Caraş-Severin a avut patru muzee care au dispărut: cel de la Moldova Nouă, muzeul de la liceul din Oraviţa, cel din Băile Herculane şi cel de la Steierdorf-Anina, pentru că mineralele sunt tentante, sunt valori care se pot transforma uşor în bani”, spune vestitul mineralog.
Este cunoscut ca fiind o personalitate remarcabilă în domeniul mineralogiei estetice, nu doar în România, ci şi pe plan internaţional. Constantin Gruescu este membru al Societăţii Române de Ştiinţe Naturale şi membru de onoare al Asociaţiei Internaţionale a Mineralogilor din Basel (Elveţia), al Societăţii Culturale „Plai Mioritic” din Iaşi şi al Societăţii Române de Geografie.
Constantin Gruescu s-a născut la 12 aprilie 1924, în comuna Dognecea, judeţul Caraş-Severin, şi provine din generaţii de mineri. Pasiunea şi fascinaţia pentru minerale a avut-o încă din fragedă copilărie.
Chiar şi la această vârstă venerabilă, Constantin Gruescu îşi întâmpină vizitatorii cu multă dragoste şi le vorbeşte despre fiecare exemplar în parte, pentru că, fiecare, are povestea lui. Celebrul mineralog te cucereşte încă de la intrarea în muzeu, mai ales prin optimismul de care dă dovadă.
„Eu mă gândesc la viitor, la ceea ce o să fac peste câţiva ani. Sunt cel mai fericit atunci când vin copii şi tineri la mine, la muzeu, pentru că ei sunt viitorii miniştri, care mi-au promis că îmi vor deschide un muzeu mondial, o locaţie modernă şi spaţioasă. Şi pe ei îi cred!”, spune, zâmbind, Constantin Gruescu.
Datorită lui Constantin Gruescu, Banatul, judeţul Caraş-Severin şi zona minieră Ocna de Fier figurează ca puncte de referinţă în marile cataloage ale colecţiilor celebre de pietre preţioase din lume. Prin acest muzeu, Constantin Gruescu a căutat să dovedească faptul că din această zonă a pornit cultura şi civilizaţia fierului cu cel puţin o mie de ani înainte de Hristos.
Comuna Ocna de Fier este situată în partea de nord a judeţului Caraş-Severin, la o distanţă de 25 de kilometri faţă de municipiul Reşiţa şi la şapte kilometri faţă de oraşul Bocşa. (Text: Agerpres, Foto: constantingruescu.ro)
