Candela originală a Mariei Brâncoveanu, care s-a aflat în custodia Muzeului Naţional de Istorie a României, a fost readusă marţi, 9 august, după 45 de ani, la Biserica Sfântul Gheorghe Nou şi repusă deasupra mormântului fără nume al lui Constantin Brâncoveanu.
„Este un element de mare emoţie pentru noi toţi, pentru credincioşii acestei biserici şi pentru toţi românii în general. Candela a fost luată în custodie de Muzeul Naţional de Istorie în anul 1971. Remarcabil este că această candelă a fost păstrată în condiţii foarte bune şi nouă ne revine sarcina de o păstra în continuare în aceleaşi condiţii şi de a apela atunci când este cazul la competenţa specialiştilor. Acest odor bisericesc, un obiect de patrimoniu bisericesc, poate fi văzut de toată lumea, dar responsabilitatea noastră este de a o păstra în siguranţă şi în condiţii optime pentru ca generaţiile viitoare să aibă aceeaşi bucurie ca noi astăzi”, a declarat părintele paroh Emil Cărămizaru.
El şi-a exprimat bucuria că obiectul de cult a fost reaşezat deasupra mormântului Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, locul său iniţial, cu o săptămână înainte de prăznuirea Sfinţilor Martiri Brâncoveni.
Directorul general al Muzeului Naţional de Istorie a României, Ernest Oberlander Târnoveanu, a calificat evenimentul drept „un act de normalitate şi dreptate”.
„Candela a ajuns la noi la cererea fostului paroh din anii ’70 şi cât a stat la noi aceasta s-a bucurat de preţuirea care i se cuvine. A fost prezentată în expoziţia permanentă a muzeului şi a fost văzută de milioane de vizitatori. Din 2002 şi până în prezent a fost protejată în depozitul Tezaurului istoric într-un loc foarte sigur, unde condiţiile de conservare sunt adecvate, ca dovadă că am restituit o piesă într-o stare de conservare impecabilă. Sper ca şi de acum încolo noii-vechi administratori ai piesei să facă tot ce este posibil ca această piesă să fie protejată şi să i se asigure condiţiile de conservare”, a mai spus directorul MNIR.
La rândul său, acad. Răzvan Theodorescu, preşedintele Secţiei de Arte, Arhitectură şi Audiovizual a Academiei Române, a declarat că „acest gest este unul cu o valoare istorică”, „un moment important” pentru cei care cinstesc amintirea lui Brâncoveanu.
„Este un gest cu valoare istorică, un moment important pentru noi cei care cinstim amintirea lui Brâncoveanu şi care îi cinstim pe toţi cei care au păstrat vie tradiţia acestui voievod martir. O candelă care, timp de două veacuri şi mai bine, a fost pusă pe mormântul — într-un fel secret, cu o lespede fără inscripţie — al lui Constantin Brâncoveanu. În 1720, doamna Maria, care a asistat la execuţia soţului şi a fiilor săi, venea cu trupul şi îl îngropa în taină, singurul lucru care vorbea despre mormânt fiind inscripţia de pe candelă. Până în 1914, când a fost citită inscripţia, nu s-a ştiut mai nimic, deşi tradiţia vorbea despre trupul principelui şi apoi al soţiei sale din Biserica Sfântul Gheorghe Nou. Apoi, din 1914, s-a ştiut bine acest lucru”, a spus Theodorescu.
Pentru recuperarea candelei au fost întreprinse demersuri pe lângă Ministerul Culturii şi Muzeul Naţional de Istorie a României care au durat aproximativ doi ani.
Potrivit unui comunicat al Patriarhiei Române, în anul 1914, când se împlineau două secole de la martirizarea Sfinţilor Brâncoveni, a fost scoasă la lumină inscripţia de pe candela aşezată în 1720 deasupra mormântului voievodului Constantin Brâncoveanu din Biserica Sfântul Gheorghe Nou.(Text si foto: Agerpres)
