Bălţile din Insula Mică a Brăilei, considerată de specialişti o „Deltă în miniatură”, unde în urmă cu aproape 100 de ani se ascundea vestitul bandit Terente, au devenit o adevărată atracţie turistică pentru miile de vizitatori, încântaţi să calce pe urmele celui mai temut tâlhar al acestor locuri.
Atraşi de frumuseţea locurilor, dar şi de legendele ţesute în jurul banditului care a terorizat, ani la rând, bălţile din Insula Mică, turiştii se avântă în această aventură cu încântare, dar şi cu teamă că, de undeva, din stufărişul des, le-ar putea apărea în faţă temutul tâlhar.
Născut în Carcaliu, un sat al lipovenilor situat dincolo de Dunăre, Terente era considerat spaima fecioarelor şi a bogătaşilor din Brăila, motiv pentru care, la propunerea prim-procurorului Brăilei de la acea vreme, pe capul lui s-a pus o recompensă de 50.000 lei.
Documentele vremii arată că Terente a atacat postul de jandarmi, primăria şi trei cârciumi din satul său natal, Carcaliu, a ucis doi oameni şi a golit casa de bani din localitate. Supranumit „regele bălţilor”, Terente a intrat în legendă şi ca un mare amorez, după ce, în 1924, a răpit şi siluit două virgine, în ascunzătoarea sa din Balta Brăilei. Însuşi şeful Marelui Stat Major a trimis sute de soldaţi în căutarea lui. Terente a terorizat ani în şir judeţele Brăila şi Tulcea, pentru ca, în cele din urmă, în 1927, să fie împuşcat de un jandarm.
Aflată la doar cinci kilometri de agitaţia oraşului Brăila, Balta lui Terente este declarată zonă umedă de interes internaţional – sit RAMSAR, fiind ultimul vestigiu rămas în regim natural pe cursul inferior al Dunării, după desecarea fostei Delte Interioare, care conservă şi în prezent complexe de ecosisteme acvatice şi terestre într-o formă apropiată de cea iniţială.
Considerată o a doua deltă a Dunării, Balta Mică a Brăilei are un triplu statut: de Parc Natural, Sit RAMSAR şi Sit Natura 2000.
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei are o suprafaţă de 24.555 hectare, inclusiv braţele Dunării şi zonele dig-mal, şi este situat în lunca inundabilă a Dunării, între Câmpia Brăilei şi Insula Mare a Brăilei.
Parcul este alcătuit, pe lângă fluviul Dunărea şi braţele acestuia, din şapte insule şi ostroave mari şi din 52 de lacuri sau iezere temporare sau permanente. Fiecare dintre cele şapte insule reprezintă o entitate geo-morfologică distinctă, cu microrelief de luncă, distribuit pe o înălţime de 6 metri, de la vârful de grind, până la fundul de lac. Această variaţie altitudinală determină la rândul ei o diversitate de habitate acvatice, terestre şi mixte caracteristice pentru fiecare insulă în parte, inundată la cote diferite ale Dunării.
Biodiversitatea în Parcul Natural Balta Mică a Brăilei este extraordinară. Din 208 specii de păsări inventariate în baza de date a parcului, care reprezintă 52% din avifauna României, 68 sunt pe Anexa I a Directivei Europene Păsări şi alte 123 se regăsesc pe alte liste de conservare.
În ceea ce priveşte Directiva Habitate, Floră şi Faună, din 19 tipuri de habitate identificate în Balta Mică a Brăilei, nouă sunt prioritare, fiind înscrise pe Anexa I a Directivei, şi din 74 specii de mamifere, reptile, amfibieni şi peşti, 23 se află pe listele speciale cu specii ale aceleiaşi directive europene.
Este o zonă aflată parcă sub stăpânirea coloniilor de cormorani şi egrete, în care vegetaţia de sălcii şi salcâmi pitici se împleteşte cu ochiurile de apă pline cu nuferi albi şi galbeni. Este locul unde şi-a făcut cuib vulturul codalb, una dintre cele mai mari răpitoare din România. „Pe teritoriul Parcului au fost identificate trei familii de vulturi codalbi. Vulturul codalb este una dintre cele mai mari răpitoare din România. Are o anvergură a aripilor de 2,5 metri. Coloniile de păsări de apă sunt un element distinctiv al Parcului. Se pot întâlni până la zece specii de păsări într-o singură colonie, cormoranul mare, cormoranul mic, stârcul cenuşiu, stârcul roşu, stârcul de noapte, egreta mare, egreta mică, ţigănuşul, lopătarul”, a declarat biologul Parcului Natural Balta Mică a Brăilei, Anca Andrei.
În sistemul de insule şi lacuri din Balta Mică a Brăilei au fost identificate 218 specii de plante superioare. Diversitatea faunei este determinata de diversitatea habitatelor, mai ales datorită faptului că mai mult de jumătate din ecosistemele identificate sunt naturale. Au fost identificate 325 specii de vertebrate, dintre care 68 specii sunt incluse pe Anexa I a Directivei Păsări, şi alte 26 specii se regăsesc pe Anexele I, II, IV şi V ale Directivei Habitate, reprezentând principala atracţie a Parcului.
Păsările sunt reprezentate de 206 de specii, care utilizează acest teritoriu pentru cuibărit, hrănire şi ca loc de popas în timpul migraţiei sau pentru iernare.
Cea mai mare concentrare de specii acvatice, dar şi terestre, este semnalată în zona bălţilor Dobrele, Sbenghiosu, Lupoiu, Curcubeu, Gâsca, Jigara, Vulpaşu şi Cucova şi în insula Fundu Mare.
Printre speciile cuibăritoare, migratoare şi sedentare, a căror prezenţă poate fi considerată ca deosebită, conform Directivei Păsări, se află corcodelul, cormoranul, buhaiul de baltă, stârcul, ţigănuşul, lopătarul, lebăda de vară, raţa pestriţă, raţa cârâitoare, codalbul, chirighiţa cu obraji albi, chirighiţa neagră, pescăruşul albastru, lăstunul de mal şi dumbrăveanca.
Au fost observate şi identificate 11 specii de mamifere, respectiv mistreţul, căpriorul, pisica sălbatică, câinele enot, iepurele de câmp, vulpea, nevăstuica, dihorul, bizamul, bursucul şi vidra, care sunt protejate atât prin legislaţia naţională, cât şi prin cea comunitară (Directiva Habitate).
Populaţiile de peşti sunt reprezentate prin 52 de specii înregistrate conform celor mai recente studii efectuate pe cursul Dunării. Dintre acestea, 24 se regăsesc pe anexele directivelor europene şi cele ale legislaţiei naţionale în vigoare, fiind specii strict protejate.
Conform Strategiei de vizitare a Parcul Natural Balta Mică a Brăilei, accesul turiştilor se realizează prin trei puncte de intrare. Prima şi cea mai importantă poartă de intrare în parc este comuna Giurgeni, situată pe E 60, unde accesul către zona de protecţie integrală „Egreta” se face cu ambarcaţiuni uşoare, fie individuale – gen caiace sau canoe, fie în grup, cu ambarcaţiuni rapide de tipul şalupelor sau vaporaşelor. A doua poartă de intrare în Parc este prin municipiul Brăila, din Baza nautică, în amonte spre zona de protecţie integrală „Fundu Mare”, deplasare care se face în 15 minute cu ambarcaţiuni rapide sau în 30 minute cu vaporaşul. Cel de-al treilea loc prin care se poate ajunge în Parc este comuna Gropeni, accesul realizându-se pe un drum asfaltat la trecerea cu bacul în Insula Mare a Brăilei, apoi cu ambarcaţiuni uşoare în amonte pe Dunărea navigabilă şi braţul Vâlciu spre ostrovul Insula Mică a Brăilei şi în aval pe braţul Calia şi Dunărea navigabilă spre ostrovul Calia.
Categoriile de turism care se pot desfăşura în Parcul Natural Balta Mică a Brăilei sunt ecoturismul, ce poate fi practicat la rândul său prin „bird watching”, realizat din bărci, din cele zece turnuri de observaţie şi din patru observatoare plutitoare, şi canotajul practicat în ambarcaţiuni individuale, de tip canoe sau caiac, pe traseul turistic stabilit de la Giurgeni în amonte spre Brăila şi aval pe braţele nenavigabile ale Dunării.
Se mai poate practica pescuitul sportiv, iar spre deosebire de Delta Dunării, unde acesta este considerat o formă de valorificare a resurselor naturale regenerabile, în Balta Mică a Brăilei este perceput ca o activitate de recreere.
De asemenea, agroturismul poate fi practicat în 14 gospodării tradiţionale, identificate de administraţia parcului în cele 23 de comunităţi locale rurale riverane, în care localnicii sunt de acord să desfăşoare activităţi specifice industriei ospitalităţii.
Turismul ştiinţific este o formă specializată de vizitare prin care cercetători şi studenţi deopotrivă, aparţinând unor universităţi, institute şi ONG-uri, studiază atât capitalul natural din Balta Mică a Brăilei, cât şi relaţiile dintre acesta şi sistemele socio-economice adiacente, toate acestea concretizându-se prin numeroase lucrări ştiinţifice publicate şi peste 70 de teze de doctorat.
Se mai practică turismul educaţional, iar în acest sens administraţia parcului organizează excursii de studiu, tabere tematice, concursuri de orientare turistică şi supravieţuire în condiţii de izolare în Baltă, acţiuni de ecologizare şi de refacere a traseelor turistice după inundaţiile anuale, participarea elevilor din cele 25 de cercuri „Antipa” la activităţile de monitorizare a unor elemente de biodiversitate desfăşurate de rangeri.
Oferta turistică din rezervaţie include 15 trasee turistice, dintre care opt terestre şi şapte pe apă, cu multe variante de camping şi şansa de a vedea cuibul vulturului codalb sau ascunzătorile lui Terente.
Turiştii pot pătrunde în inima naturii cu vaporaşul sau cu şalupa până la Chiriloaia, colonia cea mai apreciată de vizitatori, de unde rangerii îi vor ghida cu barca cu vâsle printre nuferi, pe canale acoperite de stuf şi vegetaţie luxuriantă.
Tot din barcă pot fi văzute şi locurile unde se ascundea Terente, denumite de rangeri „Ascunzătoarea 1”, „Ascunzătoarea 2” şi unde copiii se furişau şi îi aduceau mâncare cu barca vestitului tâlhar.
Prin proiectul „Dezvoltarea turismului în zona centrală şi inferioară a Dunării”, finanţat de Guvernul Germaniei prin Centrul de Competenţe pentru Dunăre, care are ca beneficiar Universitatea „Danubius” şi parteneri Institutul Dezvoltării Durabile a Dunării şi Administraţia Parcului Natural Balta Mică a Brăilei, s-au realizat mai multe pachete turistice: „Călare prin lumea legendară şi mirifică a banditului Terente”, „Caravane în căruţe cu coviltir prin Balta Mică a Brăilei”, „Pe urmele lui Panait Istrati”, „Răpiţi şi abandonaţi în bălţile ascunse ale banditului Terente”.
Aceste pachete turistice rămân în continuare în portofoliul parcului, iar agenţiile de turism doritoare pot să presteze servicii turistice în cadrul acestora, în mod gratuit, administraţia parcului percepând numai tariful de vizitare, de însoţire a ghizilor şi orice alte prestaţii turistice pe care le efectuează.
Pachetul turistic „Călare prin lumea legendară şi mirifică a banditului Terente” are o durată de cinci zile şi cuprinde ocolul ostrovului Insula Mică a Brăilei pe cai, printre lacuri albastre, păsări sălbatice şi nuferi, vizitarea coloniilor de păsări migratoare din ostrovul Cucova şi Gâsca şi urmărirea zborului celor două familii de vulturi codalbi din ostrov. Pachetul mai cuprinde vizitarea cabanei Egreta, fosta reşedinţă de protocol dintre ape a lui Nicolae Ceauşescu, unde există două piste de elicopter şi un debarcader prezidenţial. Vor mai fi vizitate locuri de legendă, cum ar fi ascunzătorile haiducului Terente. Cazarea se face în locuinţe tradiţionale, iar pe mese turiştii au produse specifice bălţii.
Pachetul turistic „Caravane în căruţe cu coviltir prin Balta Mică a Brăilei” are o durată de cinci zile şi cuprinde ocolul ostrovului Insula Mică a Brăilei în căruţe cu coviltir, printre lacuri albastre, păsări sălbatice şi nuferi, iar cazarea se face la „polog”, în căruţele cu coviltir.
Cel de-al treilea pachet turistic, „Pe urmele lui Panait Istrati”, are o durată de două zile şi cuprinde vizitarea locurilor prin care a trecut Panait Istrati, dar şi a celor care reflectă atmosfera brăileană de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, descrisă de cunoscutul scriitor brăilean.
Cel de-al patrulea pachet turistic, intitulat „Răpiţi şi abandonaţi în bălţile ascunse ale Banditului Terente”, are o durată de cinci zile şi se desfăşoară sub forma unui curs de supravieţuire, în condiţii de izolare în baltă şi orientare turistică pe trasee nemarcate. Deplasarea se face pe jos şi în bărci pneumatice pe trasee nemarcate în ostroavele Calia, Crăcănel, Vărsătura, Chiciu Orbului şi Insula Mică a Brăilei. Ambarcaţiunea cu motor din dotarea Parcului Natural Balta Mică a Brăilei abandonează turiştii în ostrovul Calia. De aici, traversarea braţelor Dunării se efectuează cu barca pneumatică din dotarea fiecărei echipe. Fiecare zi este împărţită în zece etape. Cazarea se face la „polog” individual, sub foaie de cort colectivă. Scenariul prevede ca cinci turişti să fie „răpiţi” şi abandonaţi pe malul Parcului Natural Balta Mică a Brăilei.
Ei primesc pentru a supravieţui timp de cinci zile în bălţile ascunse ale banditului Terente hărţi cu traseele turistice de supravieţuire pe zile şi etape, o barcă pneumatică cu 5 padele pentru 5 persoane şi pompă de picior pentru umflarea bărcii, minimum de alimente de bază pentru 5 zile, trusă de prim ajutor şi 5 veste de salvare uşoare, binoclu şi busolă, ustensile de gătit şi servit masa, ustensile primitive de pescuit şi momeală, materiale pentru dormit, respectiv polog individual şi foaie de cort colectivă, scule ajutătoare pentru tăiat, lovit, despicat, barcă pneumatică pentru transportul colectiv peste braţele Dunării şi lacurile interioare. Fiecare rucsac are conţinuturi diferite de ale coechipierilor, astfel încât numai dacă cele 5 persoane sunt împreună pot duce la supravieţuirea echipei. Fiecare grup de turişti este supravegheat de la distanţă de un ranger.
Din luna martie 2013, Administraţia Parcului Natural Balta Mică a Brăilei a derulat proiectul „Enjoying biodiversity in the Small Wetland of Braila” în parteneriat cu Universitatea Danubius Galaţi, în cadrul programului finanţat de Guvernul German şi Danube Competence Center, printre acţiunile acestui proiect înscriindu-se formarea de ghizi turistici, identificarea a 15 trasee turistice, realizarea a cinci pachete turistice şi realizarea documentaţiei pentru omologarea lor.
Administraţia Parcului, împreună cu Universitatea Danubius, a iniţiat, în comunităţile locale din raza parcului Măraşu, Băndoiu, Strâmba, Ţacpu, Berteştii de Jos, începând cu luna mai a acestui an, o serie de acţiuni de identificare şi stabilire a măsurilor de îmbunătăţire a activităţii de dezvoltare durabilă a ecoturismului de pe raza parcului, precum şi căi de identificare în vederea accesului comunităţilor locale la resursele oferite de parc, în acest fel împiedicându-se fenomenul de pauperizare a zonei şi, în acelaşi timp, împiedicarea agresiunii comunităţilor locale asupra resurselor oferite de parc.
Reprezentanţii Parcului Natural Balta Mică a Brăilei au reuşit în ultimii ani, printr-un proiect cu finanţare europeană în valoare de trei milioane de euro, să dezvolte semnificativ turismul, numărul vizitatorilor ajungând la o medie de 8.000 în sezon estival.
Intitulat „Managementul capitalului natural din Balta Mică a Brăilei prin abordare integrată, evaluare şi conştientizare”, proiectul a urmărit în special conservarea speciilor şi habitatelor de interes comunitar prin reconstrucţia ecologică şi investiţii în infrastructura turistică terestră şi navală.
„Avem pachete turistice şi capacităţi de suport turistic cam de 15 turişti pe zi, dar numărul variază. Încep să vină foarte mulţi turişti străini. Anul acesta am avut şapte grupuri de turişti din Germania. Străinii sunt tot mai interesaţi de noi”, a declarat directorul Administraţiei Parcului Natural Balta Mică a Brăilei, Radu Moisei.
Proiectul a demarat în 2011, iar banii pentru implementare au provenit din Fondul European de Dezvoltare Regională prin POS Mediu, cofinanţarea fiind alocată de la bugetul de stat. Unul dintre principalele obiective ale proiectului este reprezentat de realizarea unui centru de vizitare plutitor, care va fi gata în primăvară şi care va reprezenta „cartea de vizită” a Parcului, după cum a declarat managerul de proiect, biologul Anca Andrei.
„Acum se află în construcţie un centru de vizitare şi comunicare, care este plutitor şi itinerant. Va fi dotat cu muzeu, sală de conferinţă, dormitoare pentru voluntari, bibliotecă şi va avea o capacitate de 80 de persoane. Ideea că mergem cu muzeul şi sala de conferinţe prin toate localităţile riverane le-a plăcut mult celor de la UE”, a spus Anca Andrei.
Proiectul mai vizează realizarea a zece observatoare, şase dintre ele terestre, iar patru plutitoare. „Cele plutitoare vor fi amplasate pe unele din lacurile din Parc „, a mai spus managerul de proiect.
La capitolul investiţii realizate se numără reconstrucţia ecologică a 215 hectare din ceea ce a fost odată pădurea aluvială din Balta Brăilei, unde au fost înlocuite speciile de plop euroamerican, introduse artificial, odată cu îndiguirile din anii „60, cu specii specifice zonei, precum plopul alb şi plopul negru.
„Proiectul a vizat şi realizarea unui pachet întreg de conştientizare, precum realizarea unor materiale informative, îndrumare de conduită ecologică, plus broşuri şi, foarte important, un film despre parc”, a completat Anca Andrei.
Filmul realizat în Insula Mică a Brăilei se numeşte „Ecosistemul Chiriloaia, minunea verde de lângă Brăila” şi a primit deja un premiu de imagine la Festivalul Internaţional de Film Etnografic Zlatna, ediţia a II-a, 2014. (Text: Agerpres, Foto: brailaturistica.ro, ro.wikipedia.org)
