La marginea Centrului Vechi al Brăilei se află Casa Memorială dedicată lui Dumitru Panaitescu Perpessicius, poet şi critic literar, clădirea modestă fiind vizitată pe 19 iunie 1998 de Regele Mihai I şi Regina Ana, pentru a-i aduce un omagiu memoriei omului de litere născut în aceste locuri şi care i-a fost profesor în copilărie.
„La marginea Brăilei, a vechiului oraş, într-o casă modestă, restaurată în anii din urmă, memoria unuia dintre cei mai de seamă fii ai acestui oraş a primit omagiul regal. La 19 iunie 1998, aflaţi într-o vizită de mai multe zile la Brăila, Majestatea Sa Regele Mihai I şi Regina Ana au binevoit, la invitaţia noastră, să facă un scurt popas la Casa Memorială Dumitru Panaitescu Perpessicius, din str. Cetăţii 70. Nu era vorba de a adăuga un episod în plus vizitei cuplului regal, ci de a oferi posibilitatea celei mai ilustre dintre personalităţile exilului românesc de astăzi de a se închina la casa natală a celui care a fost Perpessicius, cărturarul şi profesorul Majestăţii Sale.
Da, Perpessicius, alături de alte figuri importante ale culturii şi ştiinţei româneşti interbelice, printre ele şi Vasile Băncilă, s-au numărat printre cei care au îndrumat anii de şcoală şi au contribuit la educarea marelui voievod Mihai. Majestatea Sa şi-a amintit de profesorul Panaitescu, dar şi de faptul că unii dintre dascălii clasei speciale a marelui voievod Mihai veneau pentru foarte puţine ore şi în foarte scurte împrejurări”, spune directorul Muzeului Brăilei, prof.univ.dr. Ionel Cândea, cel care s-a ocupat de organizarea acestei vizite la Casa Memorială Perpessicius.
Strada Cetăţii din Brăila, locul unde s-a născut Dumitru Panaitescu Perpessicius şi unde se află Casa Memorială, la numărul 70, este situată în Centrul Vechi al Brăilei, fiind una dintre arterele care duc direct în Dunăre. Imobilul este înscris în Lista Naţională a Monumentelor, Ansamblurilor şi Siturilor Istorice, la cap. „C. Clădiri Memoriale”.
Vechea casă a familiei Ştefan şi Ecaterina Panaitescu a fost construită în jurul anului 1880. Aici s-a născut, la 21 octombrie 1891, şi a locuit, până la vârsta de 19 de ani, până în toamna lui 1910, când devine student la Facultatea de filologie modernă a Universităţii din Bucureşti, Dumitru S. Panaitescu, cel care îşi va adăuga ulterior pseudonimul Perpessicius.
Dumitru Panaitescu Perpessicius va mai locui în casa părintească în intervalul 1 septembrie 1920 – vara lui 1921, perioadă în care a ocupat catedra de Limba română şi Limba franceză la Şcoala Normală din Brăila. Revenirile lui Perpessicius la Brăila sunt destul de puţine, ultima fiind în 1945. În casa părintească va continua să locuiască, până la trecerea în nefiinţă, mama sa, Ecaterina Panaitescu.
În 1971, după moartea lui Perpessicius, pe faţada imobilului a fost amplasată o placă comemorativă, cu următorul mesaj: „În această casă s-a născut şi a trăit Dumitru Panaitescu Perpessicius, poet, critic şi istoric literar, personalitate proeminentă a vieţii culturale româneşti (1891 – 1971)”. La puţin timp, casa a fost demolată, din ea fiind recuperată doar placa comemorativă. Greşeala a fost îndreptată rapid, imobilul fiind reconstruit, însă cu materiale moderne.
Corpul de clădire care găzduieşte expoziţia de bază a fost reconstruit în 1971 după proiectul şi planul construcţiei ridicate pe acelaşi amplasament în ultimul sfert al secolului al XIX-lea, construcţie ce a aparţinut părinţilor lui D.P. Perpessicius şi unde acesta s-a născut şi a crescut. În 1977, aici s-a deschis Casa Memorială D.P. Perpessicius. Între 1993-1996, s-a reconstruit corpul de clădire anexă, cu destinaţie depozite. În acest spaţiu, în 28 octombrie 1977, urmare a unei donaţii din partea fiului, Dumitru D. Panaitescu, donaţie constând într-un număr de 791 cărţi, documente şi mobilier s-a deschis, în cadrul Muzeului Brăilei, „Expoziţia permanentă cu caracter memorial Dumitru Panaitescu Perpessicius”.
Expoziţia a fost organizată, la început, în două săli, una foto-documentară şi cea de-a doua o reconstituire a camerei de lucru a lui Perpessicius. Anul 1982 a însemnat achiziţionarea unei mari părţi din biblioteca perpessiciană, respectiv 7.000 de cărţi, la care s-au adăugat colecţii de ziare şi reviste şi alte câteva piese de mobilier.
Casa a fost închisă după 1990, necesitând reparaţii. Cu această ocazie, s-a refăcut corpul din curte, conceput pentru depozite şi sală de relaţii cu publicul, şi chioşcul. Astfel, casei în care a locuit Dumitru Panaitescu Perpessicius i s-au adăugat şi anexele clădirii, refăcute din temelii, după vechiul plan. Fostele camere de închiriat ale familiei Panaitescu au devenit depozite de carte, bibliotecă şi spaţii pentru evenimente literare. Fondul memorial cuprinde obiecte achiziţionate de la familia poetului, criticului şi istoricului literar Dumitru Panaitescu Perpessicius, respectiv manuscrise, obiecte personale, piese de mobilier, cărţi cu autograf, ediţii rare, ediţii princeps, fotografii-document care au aparţinut scriitorului. În depozitele casei se găsesc şi fondurile memoriale Vasile Băncilă, Nae Ionescu, Anton Dumitriu, Edmond Nicolau, Ana Aslan, Vasile Munteanu, Mihail Sebastian.
Muzeul memorial cuprinde un hol, dominat de portretul scriitorului, realizat de Ion Valentin Anestin, şi trei încăperi. Prima este camera de lucru a scriitorului, care reconstituie universul în care acesta a trăit. Sunt expuse biroul la care acesta a lucrat, lampa, scaune, două dulapuri, două etajere cu cărţi, aparatul de fotografiat, geamantanul, ceasul deşteptător. Pe birou se află ochelarii scriitorului, călimara cu cerneală, stilouri, un caiet cu notiţele lui, o agendă cu însemnări şi o potcoavă, folosită pentru a păstra deschisă o carte.
A doua încăpere găzduieşte manuscrise originale, precum cele ale „Lecturilor intermitente”, pagini din articolul „M. Sadoveanu la 80 de ani”, o scrisoare datată 7 octombrie 1932 şi adresată filosofului Iorgu Iordan, studii despre Mihai Eminescu, schiţe de lucru, fişe, transcrieri pentru Ediţia Eminescu. „Este sala în care avem mărturii cu privire la Ediţia Eminescu”, spune directorul Muzeului Brăilei, prof. univ. dr. Ionel Cândea.
În 1994, odată cu inaugurarea noului corp de clădire, reconstruit şi acesta după planurile iniţiale, a fost redeschisă expoziţia de bază „Dumitru Panaitescu Perpessicius”. S-a gândit o reorganizare a materialului iconografic în sălile existente şi a fost oferită publicului o a treia sală, în care sunt expuse mare parte din manuscrisele lui Perpessicius. Când intri în cea de-a treia cameră, concepută ca o expoziţie foto-documentară, ochii îţi cad prima dată pe portretul mărit al lui Perpessicius, care portă semnătura autografă a scriitorului. În vitrina amenajată aici, la loc de cinste se află primul volum al ediţiei „Opere” de Mihai Eminescu. Alături se află o pagină manuscrisă şi un dispozitiv pe bază de lentile, fixat pe ochelari, pentru cercetarea manuscriselor eminesciene. Se cunoaşte faptul că Perpessicius a orbit cercetând de-a lungul anilor aceste manuscrise.
În vitrine mai sunt expuse caietele elevului Dumitru Panaitescu Perpessicius, volume ale ediţiei Eminescu, fotografii cu Eminescu şi Perpessicius, mai multe numere din revista „Maniscriptum”, editată la Muzeul Literaturii Române, al cărui director fondator a fost Perpessicius. O vitrină găzduieşte volumele lui Perpessicius, iar o alta cărţile cu autograf dăruite acestuia de Mihail Sadoveanu, Tudor Vianu, Ilarie Voronca, Ionel Teodoreanu, Gala Galaction, Mihail Sebastian, Tudor Arghezi, Cella Delavrancea. „Domnului Perpessicius, cu rugămintea de a primi această carte ca pe un simplu memorial de vacanţă – şi să nu-i ceară mai mult – cu o veche admiraţie literară şi o bună afecţiune”, scria Mihail Sebastian, la 3 martie 1958.
În curtea Casei Memoriale D.P. Perpessicius este amplasat bustul în marmură al acestuia, operă a sculptorului brăilean Nicăpetre, prezent la Brăila, la 19 iunie 1998, cu ocazia vizitării casei de către Regele Mihai I şi Regina Ana. Emoţionantă – îşi aminteşte Ionel Cândea – a fost revederea cu sculptorul Nicăpetre, „cea mai ilustră figură a exilului brăilean de astăzi”, pe care Majestatea Sa Regele Mihai 1-a vizitat în Canada, la una din expoziţiile sale. „Aflat la Brăila, maestrul Nicăpetre a dorit să salute pe Rege, care a admirat bustul în marmură al lui Perpessicius, aflat acum în grădina Casei memoriale”, a mai spus Ionel Cândea.
Criticul, istoricul literar şi poetul D.P. Perpessicius, pe care criticul literar Ov.C. Crohmălniceanu l-a numit „decanul criticii noastre foiletoniste, între cele două războaie mondiale”, s-a născut la Brăila pe 21 octombrie 1891, ca al doilea fiu al lui Ştefan Panait, muncitor, originar din Ianina, şi al Elisabetei Panait, născută Daraban, originară din Cucora (Putna).
În 1898, a fost înscris în clasa întâi la Şcoala primară nr. 4 din Brăila, pe care a absolvit-o în 1902, urmând apoi cursurile Liceului „Nicolae Bălcescu” unde, până la absolvire, este secretar general al Societăţii Culturale a elevilor „Avântul”.
D.P. Perpessicius participă la războiul de reîntregire a neamului (1916-1918), de unde se întoarce cu mâna dreaptă sfârtecată de şrapnele şi îşi va scrie monumentala operă literară cu mâna stângă. Este profesor în liceele mai multor localităţi ale ţării, printre care şi Brăila, autor al unor apreciate manuale de literatură pentru liceu, elaborate împreună cu Al. Rosetti şi Jacques Byck.
D.P. Perpessicius a fost director general al Bibliotecii Academiei, al Muzeului Literaturii Române (1957) şi al revistei Manuscriptum (1970). I se va conferi Premiul Naţional pentru Literatură în anul 1940 şi Premiul de Stat în 1954, pentru ediţia critică definitivă a scrierilor eminesciene, din care a reuşit să publice, din aproximativ 15 volume câte ar fi trebuit să fie, numai şase. Perpessicius este „editorul şi comentatorul fără pereche al lui Eminescu”, după cum îl numeşte Liviu Rusu, dând „românilor imaginea adecvată a adevăratului Eminescu”, potrivit lui Valeriu Râpeanu.
În 1997, Municipiul Brăila i-a acordat titlul de Cetăţean de Onoare post-mortem. (Text: Agerpres, Foto: muzeulbrailei.ro)
