Bjorn Borg, legendă vie a tenisului mondial, primul jucător care a câştigat 11 titluri de Mare Slam, s-a născut la 6 iunie 1956, la Stockholm, în Suedia.
A copilărit în Sodertalje, unde tatăl său, Rune Borg, participa cu un considerabil succes la diferite turnee de amatori ai tenisului de masă. Pasiunea pentru sportul cu racheta avea să fie moştenită de tânărul Bjorn, dar pentru cel de câmp. La vârsta de 13 ani, se impunea în faţa celor mai buni juniori suedezi ai vremii, graţie musculaturii sale bine dezvoltate, agilităţii ieşite din comun şi unei devastatoare lovituri de rever executată cu ambele mâini, în stilul americanului Jimmy Connors.
Performanţele sale ajung până la urechea lui Lennart Bergelin, căpitanul echipei suedeze de Cupa Davis din acei ani. De altfel, Bergelin avea să rămână în istoria tenisului de câmp nu doar ca liderul echipei Suediei care a obţinut prima Cupă Davis, dar şi ca antrenorul lui Bjorn Borg între anii 1971 şi 1983, perioada marilor succese ale acestuia.
Cariera de mare jucător a lui Bjorn Borg a început în 1972, pe când avea 15 ani. A reprezentat Suedia în competiţia Davis, unde a câştigat primul meci, în cinci seturi, contra veteranului Onny Parun din Noua Zeelandă. În acelaşi an, câştigă turneul de la Wimbledon destinat juniorilor, dispunând, în finală, de britanicul Buster Mottram, după o revenire spectaculoasă de scor. În decembrie 1972, iese învingător şi din competiţia Orange Bowl Junior, învingându-l pe Vitas Gerulaitis, o altă stea în devenire a tenisului mondial.
În anul următor, devine jucător profesionist, pentru ca în 1974, cu câteva zile înaintea împlinirii majoratului, să obţină primul său titlu la Open-ul Italiei, fiind cel mai tânăr câştigător al competiţiei. Două săptămâni mai târziu, câştigă Open-ul francez, impunându-se în finala jucată în compania spaniolului Manuel Orantes, cel care, în anul următor, avea să câştige US Open în faţa campionului en-titre Jimmy Connors.
Anul 1975 debutează cu accederea lui Bjorn Borg în semifinalele Campionatului Mondial de Tenis din Dallas (competiţie destinată jucătorilor profesionişti de tenis, înfiinţată în 1971 şi desfiinţată în 1989), acesta pierzând finala contra lui Arthur Ashe. Îşi păstrează titlul de la Openul francez, dar este învins în sferturile de la Wimbledon de acelaşi Arthur Ashe.
În 1976, Borg pierde surprinzător la Openul francez în faţa italianului Adriano Panatta, singurul jucător care l-a învins pe suedez la acest turneu. Anul 1976 avea să fie cel în care Borg a triumfat la Wimbledon, fără să piardă vreun set, învingându-l în finală pe românul Ilie Năstase. Suedezul avea 20 de ani, recordul său de vârstă fiind doborât, ulterior, de Boris Becker, care a câştigat Wimbledon-ul la vârsta de 17 ani, în 1985.
Tot în 1976, ajunge în finala US Open, unde se înclină în faţa numărului 1 mondial, Jimmy Connors. Totuşi, în acelaşi an, îşi adaugă în palmares un triumf în finala Campionatului Mondial de Tenis, disputată în compania argentinianului Guillermo Vilas.
Ajunge pentru prima dată jucătorul profesionist de tenis numărul unu mondial în 1977, chiar dacă numai în clasamentele lunii august, după ce câştigă, din nou, la Wimbledon.
Anii 1978-1980 au fost unii de glorie pentru Bjorn Borg. Câştigă Openul francez la pas în 1978, fără să piardă un set, performanţă reuşită, în istorie, doar de Ilie Năstase (în 1973) şi Rafael Nadal (în 2008 şi 2010). Tot în 1978, îl învinge pe Connors la Wimbledon, însă pierde în faţa lui la US Open. Anul următor înseamnă, pentru Bjorn Borg, noi succese la French Open şi la Wimbledon, suedezul consolidându-şi dominaţia în clasamentul mondial.
Obţine cel de-al cincilea titlu consecutiv la Wimbledon în 1980, unde a trecut, în finală, de John McEnroe în cinci seturi, într-un meci memorabil. Îl învinge pe McEnroe şi în finala Stockholm Open. Ultimul titlu de Grand Slam obţinut de Bjorn Borg a fost cel din 1981, în faţa lui Ivan Lendl, la rândul său, un nume sonor al tenisului mondial din anii ’80.
Pierde US Openul din 1981, înclinându-se, în finală, în faţa lui John McEnroe. Avea să fie ultima finală de Grand Slam a suedezului.
În 1982, a participat la un singur turneu, la Monte Carlo, pierzând, în sferturi, în compania lui Yannick Noah.
Bjorn Borg îşi anunţă retragerea din circuitul profesionist în ianuarie 1983, la doar 26 de ani, anunţ care a luat cu surprindere lumea tenisului.
Între 1983 şi 1990, Borg s-a remarcat doar ca manager, marca de îmbrăcăminte lansată de el, Bjorn Borg fashion, devenind extrem de apreciată în ţara sa natală.
Revine în sportul alb la începutul anilor ’90, dovedindu-se, însă, doar o umbră palidă a jucătorului de odinioară. În meciurile disputate între 1991 şi 1992, nu a reuşit să câştige nici măcar un set. Ultimul său meci de tenis profesionist a fost cel jucat cu rusul Alexander Volkov, în faţa căruia a pierdut.
În ciuda dezastruoasei reveniri, Bjorn Borg rămâne un simbol în istoria tenisului de câmp, cu şase titluri de French Open câştigate (1974, 1975, 1978, 1979, 1980, 1981), cinci titluri consecutive la Wimbledon (1976, 1977, 1978, 1979, 1980), patru finale jucate la US Open (1976, 1978, 1980, 1981). Din palmaresul său nu lipseşte nici Cupa Davis, câştigată cu echipa Suediei în 1975. A câştigat 82,74% din partidele disputate.
Cu cele 11 titluri de Mare Slam cucerite, Bjorn Borg este pe locul al cincilea în topul tuturor jucătorilor de tenis cu cele mai multe astfel de performanţe, fiind întrecut doar de Roger Federer (17), Pete Sampras (14), Rafael Nadal (14) şi Roy Emerson (12). A câştigat de trei ori la rând dubla Openul Franţei — Wimbledon, performanţă cu totul remarcabilă. Între 1976 şi 1981, a câştigat 41 de meciuri consecutive la Wimbledon, record neatins până azi.
Bjorn Borg s-a aflat în fruntea clasamentului celor mai buni jucători profesionişti de tenis timp de 109 săptămâni, în perioada 1977-1981. În 1987, a fost inclus în International Tennis Hall of Fame. Asociaţia Tenisului Profesionist l-a declarat jucătorul anului în 1976, 1977, 1978, 1979 şi 1980.
A fost căsătorit de trei ori, prima căsătorie fiind cu românca Mariana Simionescu şi ea jucătoare de tenis. Nunta a avut loc pe 24 iulie 1980, la Bucureşti, şi a fost considerată evenimentul monden al anului. Cei doi au divorţat destul de repede, în 1984, Borg anunţând că aşteaptă un copil de la tânăra suedeză Jannike Bjorling.
Al doilea mariaj a fost cu cântăreaţa italiană Loredana Berte, 1983-1993. În 2002, suedezul s-a căsătorit pentru a treia oară, cu o compatrioată, Patricia Oestfeldt, împreună cu care are o fetiţă. (Text: Agerpres, Foto: atpworldtour.com, en. wikipedia.org, premiertennis.com, Video: youtube.com)
