Suprafaţa: 5.355,2 kmp.
Numărul oraşelor: 4, dintre care un municipiu – Bistriţa.
Numărul comunelor: 58
Numărul satelor: 235
Judeţul Bistriţa-Năsăud este situat în partea de Nord a României, fiind încadrat de judeţele: Maramureş la Nord, Suceava la Est, Mureş la Sud şi Cluj la Vest.
Judeţul înglobează zona de contact a Carpaţilor Orientali cu Podişul Transilvaniei, respectiv bazinul superior al Someşului Mare cu afluenţii săi şi o mică parte din bazinul mijlociu al Mureşului.
Reşedinţa judeţului este municipiul Bistriţa, alte centre urbane importante fiind: Beclean, un important nod de cale ferată, Năsăud, vechi centru cultural, şi Sângeorz-Băi, staţiune balneoclimaterică cu izvoare de ape minerale terapeutice.
Judeţul Bistriţa-Năsăud are o populaţie de 286.225 locuitori, conform Recensământului Populaţiei din 2011, şi o densitate de 53 locuitori/kmp.
Gradul de urbanizare al judeţului este de 36,7%. Numărul persoanelor din mediul urban este de 104.970, iar al celor din mediul rural 181.255. Bistriţa-Năsăud se numără printre cele 11 judeţe ale ţării în care populaţia rurală reprezintă peste două treimi din populaţia stabilă a judeţului (63,3%).
La nivelul anului 2011, structura etnică a judeţului cuprindea: români 90,3%, maghiari 5,2%, romi 4,3% şi alte etnii 0.5%.
Bistriţa-Năsăud prezintă un relief variat şi complex, dispus sub forma unui amfiteatru natural cu deschidere în trepte către Câmpia Transilvaniei. Pe teritoriul judeţului se conturează trei zone de relief: montană, care cuprinde o cunună de munţi din Carpaţii Orientali, grupa nordică şi mijlocie, în care intră masivele Ţibleş, Rodna, Suhard, Bârgău şi Călimani; de deal, care ocupă partea centrală şi de Vest a judeţului şi aproximativ 75% din suprafaţa sa; de luncă, ce însoţeşte cursurile principalelor râuri, în principal al Someşului Mare şi afluenţilor săi.
Reţeaua hidrografică a judeţului este axată pe râul principal Someşul Mare, lungimea totală a acestei reţele însumând aproximativ 3.030 km. Pe teritoriul judeţului există câteva lacuri şi bălţi cu geneză diferită: lacurile glaciare din Munţii Rodnei (Lala Mare, Lala Mică), bălţile sărate de la Mintiu, Pinticu Tecii, Sărata, Sărăţel.
Lacul Colibiţa
Lacurile naturale sunt prezente doar în zona Munţilor Călimani şi Rodnei şi sunt de origine vulcanică. Dintre lacurile cu importanţă economică fac parte: lacul de la Colibiţa (amenajare hidroenergetică) şi lacurile de la Budurleni şi Manic (amenajări piscicole).
Lacul de acumulare Colibiţa (volum de 75,12 milioane metri cubi, lungime de 7.400 metri, lăţime 1.100 metri) asigură şi alimentarea cu apă a localităţilor din aval.
Pe raza teritorială a judeţului Bistriţa-Năsăud se află două parcuri naţionale, încadrate în categoria a II-a IUCN (Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii): Parcul Naţional Munţii Rodnei, cu o suprafaţă de 46.399 ha, din care 37.429 în judeţul Bistriţa-Năsăud; Parcul Naţional Călimani (suprafaţă de 24.041 ha, din care în judeţul Bistriţa-Năsăud 112 ha), cu roci, minerale şi structuri geologice deosebite, faună şi floră montană cu specii foarte rare.
Lista rezervaţiilor naturale din judeţul Bistriţa-Năsăud mai include: rezervaţia botanică „Poiana cu Narcise din Masivul Saca” (5 ha); rezervaţia mixtă „Peştera şi Izbucul Izvorul Albastru al Izei” (100 ha); rezervaţia speologică „Peştera Cobăşel” (1 ha); rezervaţia mixtă „Izvoarele Mihăiesei” (50 ha); rezervaţia mixtă Bila – Lala (2.568 ha); rezervaţia naturală Izvorul Bătrâna (0,5 ha); rezervaţia Valea Cormaia (50 ha), Parcul Dendrologic Arcalia situat în comună Şieu Măgheruş, în care pot fi întâlnite specii rare de arbori şi arbuşti, Cheile Bistriţei Ardelene (50 ha), Rezervaţia naturală Comarnic (monument al naturii, tip paleontologic), Crovul de la Larion (tip botanic, 250 ha), La Sărătură – Blăjenii de Jos (tip botanic, 5 ha), Lacul Zagra, Locul fosilifer Râpa Mare, Masivul de sare de la Sărăţel (monument al naturii, tip geologic), Pădurea Posmuş, Poiana cu narcise de pe Şesul Mogoşenilor, Poiana cu narcise de pe Şesul Văii Budacului, Piatra Corbului, Piatra Cuşmei, Piatra Fântânele, Peştera Tăuşoare, Râpa cu păpuşi, Râpa Verde, Stâncile Tătarului – Munţii Călimani (25 ha), Tăul Zânelor (25 ha), Valea Repedea (22 ha), Vulcanii noroioşi „La Gloduri”, Zăvoaiele Borcutului.
Un potenţial turistic important îl are şi zona Pasului Tihuţa. Alte puncte de atracţie turistică sunt staţiunile Piatra Fântânele, Colibiţa, Valea Blaznei, Valea Vinului, Fiad, Cormaia şi staţiunea balneoclimaterică Sângeorz – Băi.
Judeţul Bistriţa-Năsăud dispune de o suprafaţă agricolă ce reprezintă peste 50% din teritoriul judeţului. Terenul arabil deţine ponderea cea mai reprezentativă în comunele din zona colinară a Câmpiei Transilvaniei.
Pădurile ocupă peste 30% din suprafaţa judeţului, cele mai întinse arii de pădure aflându-se în subzonele Rodna, Năsăud şi Bârgău. (Text: Agerpres, Foto: ro.wikipedia.org, panoramio.com)
