Fostul preşedinte al Curţii Constituţionale Augustin Zegrean a afirmat, într-un interviu acordat Agerpres,că Legea fundamentală este ‘bine făcută’ şi că problema în România acum nu este modificarea Constituţiei, iar cei care cer asta, de multe ori, nu ştiu ce vor să schimbe.
„Sunt unii care tot timpul spun că trebuie schimbată Constituţia şi chiar am întrebat pe unii dintre ei ce anume trebuie modificat. Să ştiţi că nu prea ştiu să răspundă la întrebare concret, ce ar vrea să schimbe în
Constituţie. (…) Eu cred că această Constituţie este bine făcută. Pe baza acestei Constituţii s-au dezvoltat instituţiile statului şi România a funcţionat şi, uite, a ajuns membră UE, membră NATO, pe baza acestei Constituţii„, a spus Zegrean.
Potrivit acestuia, în prezent, problema în România nu este modificarea Constituţiei. Cât priveşte posibilitatea schimbării Legii fundamentale, Zegrean a arătat că acest lucru este posibil oricând, dacă poporul vrea asta.
„Până când oamenii înţeleg modul de funcţionare, mai durează. Unii nu înţeleg niciodată şi atunci li se pare că nu e în regulă cu Constituţia. Faptul că ţie nu îţi place nu înseamnă că ea nu este bună. (…) Eu le-am spus mereu celor care vor să modifice Constituţia că ar fi mai bine să facă alta decât să o modifice, pentru că asta este gândită aşa şi toate instituţiile sunt corelate, sunt acordate între ele, este o muzică ce sună bine.
Dacă modifici, pe-aici, pe-acolo, nu ştiu dacă lucrurile vor mai merge la fel de bine”, a adăugat Zegrean.
Fostul preşedinte al CCR a vorbit şi despre decizii ale Curţii care au stârnit interesul opiniei publice, precum cea referitoare la abuzul în serviciu. El a catalogat drept „o situaţie incredibilă” faptul că legea de explicare a unui articol din statutul deputaţilor şi al senatorilor, în care se spune că cei care şi-au angajat rudele înainte de 2013 la birourile parlamentare nu au comis infracţiunea de conflict de interese, a fost votată iar apoi Curtea a fost sesizată tot de cei care şi-au dat votul.
„Ce pot doar să bănuiesc, bănuiesc că au avut legitimare din partea Curţii pe această lege. Pot să vorbesc despre ea, pentru că nu voi mai fi aici când se va judeca. Deci, nu o să mai am interdicţia de a mă pronunţa, că nu mai pot să fiu acuzat de antepronunţare. Dar este prima dată când se întâmplă acest lucru: cei care votează o lege, să sesizeze după aceea Curtea cu legea pe care au votat-o”, a subliniat Zegrean.
El s-a referit în interviu şi la posibilitatea de a reveni în politică, afirmând că nu a luat încă o decizie în această privinţă.
AGERPRES: Sunteţi la finalul unui mandat de nouă ani, din care şase aţi fost la conducere. Cum evaluaţi activitatea CCR în toată această perioadă?
Augustin Zegrean: A fost o activitate foarte intensă, dar mai întâi vreau să vă spun că a fi preşedintele Curţii nu înseamnă să fii şeful CCR. Este cu totul altceva. Sper că nu m-am comportat ca un şef cu colegii mei, cu judecătorii. Nici măcar nu am avut calitatea de ordonator de credite, asta face secretarul general al Curţii. Vă dau nişte cifre, ca să înţelegeţi ce au fost aceşti nouă ani. Curtea este înfiinţată din 1992, până acum nouă ani, deci în primii 15 ani sau câţi au fost până în 2007, când am venit eu la Curte, s-au judecat aproximativ zece mii de dosare. După aceea, din 2007 şi până acum, 25 de mii. Deci, a fost o activitate foarte intensă. Am avut un an în care am avut zece mii de dosare de soluţionat, ceea ce este enorm de mult pentru o Curte Constituţională de tipul acesteia, unde toate dosarele se judecă în plen. Noi nu facem trierea dosarelor, nu le trecem printr-un filtru în care să alegem ce ajunge la judecată.
La noi, toate dosarele, de la momentul înregistrării, sunt dosarele Curţii şi trebuie soluţionate şi se judecă în plen de toţi cei nouă judecători. A fost o perioadă foarte grea, pentru că în perioada aceasta am avut de toate. Am avut schimbare de preşedinte, am avut alegeri prezidenţiale în 2009, pe urmă am avut o schimbare de preşedinte în 2014, am avut referendum naţional pentru demiterea preşedintelui. Am avut un alt referendum pentru a stabili dacă Parlamentul să fie mono sau bicameral. Şi vorbesc de referendum pentru că la referendumuri legea spune că CCR supraveghează desfăşurarea referendumului la nivel naţional. De asemenea, la alegerile prezidenţiale, Curtea are de soluţionat foarte multe lucruri, foarte multe contestaţii care vin la Curte, atât înainte de alegeri, în timpul campaniei, cât şi după, când de regulă se contestă rezultatul alegerilor. În 2014 nu s-a contestat.
Pe lângă acestea, a fost o activitate legislativă extrem de intensă în Parlament, au fost ani în care s-au adoptat peste o mie de legi. Noi avem lege cu numărul o mie şi ceva. Deci, această activitate foarte intensă influenţează şi activitatea Curţii, pentru că foarte multe legi ajung să fie trimise la Curte pentru verificare de constituţionalitate, înainte de promulgare, de exemplu. Şi ca să fie tacâmul complet, au fost modificate Codurile — Codul civil, Codul penal, Codul de procedură civilă, Codul de procedură penală, Codul fiscal. Astea toate au trecut pe la Curte; numai în privinţa Codului de procedură penală am admis peste 50 de sesizări.
Numai admise 50, câte au fost chiar nu am socotit, dar au fost foarte multe.
Putem spune că a fost o activitate foarte intensă şi, pe lângă asta, am avut şi o activitate internaţională destul de bogată. Am organizat patru conferinţe internaţionale la Bucureşti. A fost în 2011 o conferinţă a Curţilor Constituţionale europene, la care au participat peste 270 de specialişti în drept constituţional din Europa. Am avut o conferinţă cu ocazia împlinirii a 20 de la înfiinţarea Curţii, când, la fel, au participat foarte mulţi oameni. Am avut o conferinţă, cred că în 2012, organizată de noi cu Curţile Constituţionale din fostele ţări comuniste membre UE, cu o temă foarte interesantă — soluţionarea problemei restituirii proprietăţilor în aceste ţări; o altă temă — cum a fost reglementată şi rezolvată problema lustraţiei şi a treia a fost cu deconspirarea Securităţii ca poliţie politică. A fost o conferinţă foarte interesantă, am scris şi o carte cu toate materialele prezentate la conferinţă. Este o carte despre care pot să spun că este model despre cum se trece de la socialism înapoi la lumea liberă, la economia de piaţă, la aşa-numita lume capitalistă.
AGERPRES: Şi cum se face această trece, din perspectiva dumneavoastră?
Augustin Zegrean: Din perspectiva mea, a fost greu pentru că am participat la multe din fazele acestea. Eu în ’90 am fost senator şi am participat la redactarea Constituţiei, am fost chiar în comisia care a redactat Constituţia. Tot atunci, am făcut legea privind restituirea proprietăţilor funciare, cu terenurile agricole, cu pădurile, a fost o luptă colosală — o lege foarte discutată şi disputată şi nici până în ziua de azi aplicarea ei nu s-a isprăvit. Încă se mai vorbeşte despre ea şi încă lumea se judecă. Tot atunci, am făcut legea privind transformarea întreprinderilor socialiste în societăţi comerciale. Practic, prin Constituţie şi, după aceea, prin legislaţia adoptată, s-a schimbat total România.
S-a schimbat România la faţă, pentru că toate instituţiile vechi au fost desfiinţate, prin Constituţie, şi au fost înfiinţate instituţii noi. Inclusiv Curtea Constituţională a fost înfiinţată atunci, prin Constituţia adoptată în 1991, revizuită în 2003. Deci, a fost o activitate extrem de bogată şi intensă. Curtea a fost implicată în toate aceste probleme. Şi astăzi mai judecăm excepţii de neconstituţionalitate la Legea fondului funciar din 1991 sau la
Legea privind restituirea caselor din 2000. Curtea a fost implicată foarte mult în toate aceste probleme şi, sigur, eu pot să spun că la Curte, în mare parte, dreptul românesc a fost rescris. Sunt mii de decizii ale Curţii Constituţionale, nu ştiu exact câte sunt, în cei şase ani am înţeles că sunt peste şase mii de decizii pe care eu a trebuit să le citesc şi să le semnez. Dar şi înainte a fost o activitate foarte intensă, chiar şi în prima parte, imediat după înfiinţarea Curţii, atunci s-au dat deciziile esenţiale, au fost date direcţii de dezvoltare şi de acţiune a Curţii Constituţionale.
AGERPRES: După toată această experienţă, ce sfat aţi da noului preşedinte al Curţii Constituţionale?
Augustin Zegrean: Eu nu pot să îmi permit să îi dau sfaturi. Eu am doar o dorinţă de la el, sfaturi nu pot să îi dau. Dorinţa mea este să menţină activitatea Curţii la nivelul la care a ajuns în prezent. În ultimul barometru de opinie, Curtea are 44% încredere, este egală cu Biserica, ceea ce nu s-a mai întâmplat niciodată până acum. Să menţină activitatea internaţională la nivelul la care noi am reuşit să o aducem, pentru că avem relaţii cu toate Curţile Constituţionale din Europa şi cu foarte multe din celelalte continente. Cum vă spuneam, am organizat şi conferinţa Curţilor Constituţionale europene, asta înseamnă că trei ani am avut preşedinţia Curţilor
Constituţionale europene, care este o instituţie. Este o instituţie mare, în care sunt prezenţi membri din 46 de Curţi Constituţionale. Nu pot să îi dau sfaturi, dar rugămintea mea este să menţină ce am făcut.
AGERPRES: Care a fost, din punctul dumneavoastră de vedere, cea mai importantă decizie pe care Curtea a luat-o? Dar cea mai grea?
Augustin Zegrean: Toate deciziile noastre sunt importante pentru că noi, dacă declarăm o lege neconstituţională, legea aceea nu se mai aplică şi sigur că produce consecinţe pentru oameni. Noi nu judecăm oameni aici, noi judecăm numai dosare la CCR, adică judecăm legi şi ordonanţe de guvern şi, sigur, mai judecăm şi conflicte juridice de natură constituţională între autorităţile statului, dar astea sunt mai rare.
E greu să spun care a fost cea mai grea decizie. Toate sunt importante, pe toate le tratăm cu importanţa cuvenită. Nu putem să spunem că pe unul îl lăsăm mai la urmă sau mai puţin verificat. Au fost, în schimb, situaţii când deciziile au fost foarte aşteptate, sau foarte controversate, sau foarte criticate, sau foarte lăudate. Lăudate, mai puţine, dar criticate au fost, pentru că au fost legi care au afectat populaţia. A fost legea privind tăierea salariilor, spre exemplu, şi nu a fost uşor să luăm aşa o decizie. Noi am luat decizia conform Constituţiei.
Noi nu facem ce vrem noi aici, nu respingem sau admitem pentru că vrem noi aşa. Noi încercăm, de fiecare dată, ca legea să fie conformă cu Constituţia, pentru că acesta este rolul nostru aici. Curtea este garantul supremaţiei Constituţiei şi ăsta este rolul nostru — să verificăm ca legislaţia să fie în concordanţă cu dispoziţiile Constituţiei. Uneori reuşim mai bine, alteori mai puţin bine. Sigur că ne interesează ce spune lumea şi care sunt consecinţele deciziilor noastre, dar lucrul ăsta nu ne poate opri. Cum a fost decizia cu eutanasierea câinilor. Credeţi că nu mi-a părut rău că se eutanasiază câinii? Am regretat enorm, pentru că eu însumi sunt iubitor de câini şi crescător de câini. Am un câine foarte frumos, de altfel. Dar lucrurile trebuie citite în perspectiva aceasta constituţională.
AGERPRES: Aţi vrut vreodată să demisionaţi? Aţi avut dezamăgiri profesionale?
Augustin Zegrean: Să demisionez, nu. Nu am avut niciodată intenţia să demisionez, pentru că sunt un luptător de felul meu şi ţin minte o vorbă a bunicii mele, care îmi spunea ‘să nu rămâi ca şchioapa de dans’. Sigur că am avut dezamăgiri profesionale, pentru că noi suntem nouă judecători aici şi uneori am avut alte idei decât ideea majoritară şi am crezut că eu am dreptate şi nu am câştigat, s-a adoptat cealaltă idee. Sigur că nu îţi este foarte uşor când te pregăteşti, gândeşti şi crezi că asta este soluţia corectă şi se adoptă o altă soluţie, dar trebuie să o acceptăm pentru că, până la urmă, decizia este a Curţii, nu a celor care o votează.
AGERPRES: De câţiva ani, CCR a ajuns mai mult în atenţia publicului. Cărui fapt credeţi că i se datorează? Cum explicaţi faptul că CCR este una dintre cele mai solicitate Curţi din lume?
Augustin Zegrean: Nu ştiu dacă este cea mai solicitată Curte din lume, sunt Curţi cu mult mai multă activitate decât a noastră. Sunt Curţi care au mult mai multe dosare. De exemplu, Turcia are foarte multe dosare, dar ei au alte atribuţii, ei judecă şi anumite persoane de la anumite funcţii în sus în stat. Sunt Curţi care au mai mare activitate decât noi, dar se vorbeşte mai puţin despre ele pentru că lumea nu este atât de implicata în politică. De curând, Curtea Constituţională a Austriei a invalidat alegerea preşedintelui şi nimeni nu a făcut niciun scandal, nimeni nu a ieşit în stradă, nimeni nu a vorbit la televizor, nimeni nu i-a înjurat pe judecătorii Curţii, nu i-a contestat.
La noi, lumea este mai nervoasă în politică şi, în general, lumea este mai nervoasă şi atunci sigur că reacţionează şi sunt reacţii multe. Mult zgomot în jurul Curţii Constituţionale şi, probabil, de aceea se crede avem mai multă activitate decât alte Curţi. Avem multe dosare, într-adevăr, pentru că aşa este legea la noi. Germania este de patru ori mai mare ca populaţie decât România şi Curtea are 16 judecători la ei. Ei au cam şase mii de cereri pe an, dar nu judecă şase mii de dosare, pentru că le fac filtru şi ajung să judece foarte puţin, de aceea când dau ei câte o decizie este foarte citită în toată lumea: ‘Uite, au dat nemţii o decizie’.
AGERPRES: De ce credeţi că este acest „mult zgomot” în jurul CCR?
Augustin Zegrean: Pentru că şi presa a contribuit mult la asta. Se dă multă atenţie activităţii Curţii, ceea ce nu e rău pentru că ne ţine în priză şi ne obligă să fim foarte atenţi la ce spunem şi ce facem. Indiferent ce ar zice presa sau ce zice lumea, noi trebuie să judecăm în raport de dispoziţiile Constituţiei. Nu trebuie să ţinem seama de ce se spune. S-ar putea ca cine mă aude să fie indignat de asta, dar dacă am ţine seama de toţi cei care scriu în ziare despre noi sau care strigă în stradă împotriva noastră sau pentru noi, unde am ajunge? V-am spus de ce este atât de multă activitate la Curte şi este normal ca şi discuţiile despre Curte să fie multe.
În primii ani de existenţă a Curţii şi până prin 2007 nu prea s-a vorbit despre Curtea Constituţională. După aceea, Curtea probabil că a prins şi mai mult curaj şi a fost mai mult solicitată. A fost o perioadă când Curtea a fost foarte frecvent solicitată. Am avut dosare foarte ciudate, am avut dosare pe atribuţia aceea cu soluţionarea conflictelor juridice de natură constituţională între autorităţile statului, dosare în care prim-ministrul şi preşedintele au fost în faţa noastră, să spunem noi care dintre ei are dreptate. Sigur că astea atrag atenţia lumii şi atrag atenţia oamenilor şi a presei şi, în general, lumea este interesată de astfel de dosare.
AGERPRES: În trecut, Curtea primea destul de des sesizări cu privire la tranşarea unor conflicte între autorităţi. În ultima perioadă nu prea au mai fost. De ce credeţi?
Augustin Zegrean: Noi am insistat mereu şi am spus mereu: instituţiile trebuie să funcţioneze şi să colaboreze loial între ele. Probabil că au înţeles, până la urmă, acest lucru şi colaborarea între instituţii este loială sau sunt tratate lucrurile cu mai multă înţelegere.
AGERPRES: Din punctul dumneavoastră de vedere, ce probleme are Constituţia? Sau cineva are probleme cu Constituţia?
Augustin Zegrean: Să ştiţi că şi eu întreb… Sunt unii care tot timpul spun că trebuie schimbată Constituţia şi chiar am întrebat pe unii dintre ei ce anume trebuie modificat. Să ştiţi că nu prea ştiu să răspundă la întrebare concret, ce ar vrea să schimbe în Constituţie. Au fost multe tentative de modificare a Constituţiei în perioada asta şi toate încercările de revizuire trebuie să treacă obligatoriu pe la CCR. Eu nu prea vreau să vorbesc despre modificarea Constituţiei. Eu cred că această Constituţie este bine făcută. Pe baza acestei Constituţii s-au dezvoltat instituţiile statului şi România a funcţionat şi, uite, a ajuns membră UE, membră NATO.
Deci, instituţiile sunt OK, funcţionează, sunt instituţiile necesare unui stat de drept. Sigur, mai sunt probleme, mai scârţâie, dar asta durează. Până când oamenii înţeleg modul de funcţionare mai durează, unii nu înţeleg niciodată şi atunci li se pare că nu e în regulă cu Constituţia.
Faptul că ţie nu îţi place nu înseamnă că ea nu este bună. Este o Constituţie adoptată prin referendum naţional, a fost votată de aproape 90% din populaţie în 1991 şi dovadă că de 25 de ani ea a fost folosită în funcţionarea statului şi instituţiile statului au fost organizate pe această Constituţie. Eu le-am spus mereu celor care vor să modifice Constituţia că ar fi mai bine să facă alta decât să o modifice, pentru că asta este gândită aşa şi toate instituţiile sunt corelate, sunt acordate între ele, este o muzică ce sună bine.
Dacă modifici, pe-aici, pe-acolo, nu ştiu dacă lucrurile vor mai merge la fel de bine. Sunt lucruri care ar trebui modificate după atâta vreme sau uşor adaptate, dar în privinţa drepturilor omului, cel puţin, nu prea ai ce să mai scrii, pentru că toate drepturile recunoscute de tratate sunt acolo. Nu asta este problema în România acum, modificarea Constituţiei, mai ales că în Constituţie este un articol care spune că anumite articole nu pot fi revizuite.
AGERPRES: Ar fi posibilă o schimbare a Constituţiei?
Augustin Zegrean: Oricând este posibil, dacă poporul vrea să facă o altă Constituţie, alege o nouă adunare constituantă. După mintea mea, ca să modifici Constituţia, trebuie să ai mandat de la popor.
AGERPRES: De ce se apelează atât de des la CCR? Legiuitorul nu consultă jurisprudenţa sau nu avem suficienţi jurişti?
Augustin Zegrean: Ba da, avem suficienţi jurişti, chiar prea mulţi. Avem vreo 65 de facultăţi de drept în România, sunt 13-15 mii de absolvenţi de drept în fiecare an. Este, poate, o inflaţie de jurişti. Una este când analizezi, cum facem noi, şi alta este când faci o lege în ansamblul ei. Nu poţi să vezi toate lucrurile. Eu am fost şi în Parlament, în Comisia juridică am fost de două ori, două mandate. Altfel gândeşti de acolo şi altfel gândeşti când eşti aici. Aici ai timp să te apleci pe text, să verifici constituţionalitatea, acolo mai puţin se urmăreşte asta…. de oportunitate, de interese politice, se urmăresc mai mult acelea. Sigur că acolo sunt oameni care ar trebui să le atragă atenţia deputaţilor.
Nu ei ar trebui să vadă asta, ar trebui cineva să le atragă atenţia. Comisia juridică are angajaţi funcţionari, experţi jurişti, este Consiliul legislativ care verifică şi ar trebui să îi oprească uneori de la legi care sunt evident neconstituţionale. Când faci un Cod de mii de articole, cum e Codul civil sau Codul penal, nu este de mirare că mai scapă câte o neconstituţionalitate, pentru că, până la urmă, asta este o specializare foarte strictă a dreptului, a juriştilor. Dreptul constituţional este o foarte strictă specializare. Sunt puţini oameni care s-au specializat în acest domeniu şi care chiar înţeleg şi văd toate mecanismele astea.
Când am scris Constituţia, după ce am făcut un prim proiect — tezele Constituţiei se numeau, atunci — am fost invitaţi de Parlamentul elveţian în Elveţia şi au angajat doi profesori de drept constituţional, care au stat de vorbă cu noi 10-12 ore pe zi pe toate tezele acelea. După aceea, am mers din nou în Elveţia, pe invitaţia lor, şi iar am stat de vorbă cu cei doi profesori pe toate textele Constituţiei. Şi dacă nici ăia nu se pricepeau, nu ştiu cine se mai pricepe. Deci, ea a fost verificată din punct de vedere funcţional, restul, opţiunea ne aparţine ca popor. Dar funcţional a fost verificată, plus Comisia de la Veneţia şi alte instituţii.
AGERPRES: Au nevoie românii de educaţie juridică? Ar ajuta acest lucru?
Augustin Zegrean: Eu nu spun că românii nu sunt educaţi în privinţa asta. Nu cred că alte popoare sunt mai educate în această privinţă, dar alţii s-au născut în libertate şi democraţie şi au crescut aşa. Nu fac la şcoală, nu învaţă la şcoală democraţie şi nici libertatea. Românii au învăţat mult, s-a schimbat mult societatea românească în ăştia 25 de ani. Deşi multă lume spune că s-a schimbat în rău, eu cred că s-a schimbat în bine.
Mergem spre libertate. Libertatea trebuie să o ai în mintea ta, în comportamentul tău, dar nu excesivă, nu să sari calul, să fii liber în gândire, să fii liber în manifestări, să poţi să faci ce trebuie să faci şi ce vrei să faci.
Nici în altă parte nu se învaţă mai mult la şcoală decât la noi despre libertate şi despre democraţie, despre stat de drept. Mergeţi şi întrebaţi în ţările dezvoltate ce este statul de drept, cine ştie să vă răspundă?
AGERPRES: Şi atunci de ce ar ieşi oamenii în stradă să conteste o decizie a Curţii?
Augustin Zegrean: Pentru că uneori sunt atraşi în povestea asta, sunt îndemnaţi să o facă. Cum spuneam, oamenii sunt nervoşi, românii sunt foarte nervoşi în politică. Sigur, sunt şi probleme de viaţă, de sărăcie, de neajunsuri pe care populaţia trebuie să le suporte şi atunci se gândesc că dacă ies poate ajută la ceva. Ajută şi faptul că oamenii sunt foarte atenţi la ce se întâmplă, pentru că nu mai poţi să faci ce vrei tu, trebuie să faci ce scrie la lege. Statul de drept există, legal vorbind premisele sunt create. De aici încolo, oamenii trebuie să înveţe să se comporte ca oameni care trăiesc într-un stat de drept şi în libertate.
AGERPRES: Legat de decizii ale Curţii, credeţi că a fost clarificată chestiunea alegerilor într-un singur tur? Va reveni această temă în discuţia publică având în vedere alegerile parlamentare de anul acesta?
Augustin Zegrean: Până acum nu prea au fost legi electorale care să se aplice la două scrutine. Sunt absolut convins că următorul scrutin se va face pe altă lege, nu pe aceasta.
AGERPRES: Dumneavoastră cum credeţi că ar trebui să fie organizate alegerile?
Augustin Zegrean: Să vă răspund constituţional: să fie periodice, libere şi corecte.
AGERPRES: Aţi fost politician. Care este răspunsul dumneavoastră, ca politician?
Augustin Zegrean: Fiecare ţară îşi alege sistemul electoral care crede că i se potriveşte. Cred că România a încercat destule sisteme şi ar trebui să ştie de acum care este sistemul cel mai bun. Nu ar trebui să îşi aleagă politicienii, cu o lună-două înainte de alegeri, sistemul care să-i ajute să câştige. Trebuie găsit sistemul cel mai bun. Şi că tot aţi apelat la experienţă, cred că cel mai bun sistem, până acum, pentru România a fost alegerea pe listă pentru Parlament, de exemplu. Şi istoria mă confirmă, pentru că aţi văzut opiniile despre Parlament şi despre parlamentarism în ultimii 25 de ani. Iar la alegerile locale, am spus demult că ar trebui făcut un cod electoral şi să se oprească lucrurile acolo, să nu tot schimbi de fiecare dată. În fiecare an, când sunt alegeri, ne certăm cum le facem: cu un tur, cu două. Trebuie odată închisă povestea asta.
AGERPRES: De ce credeţi că subiectul referitor la abuzul în serviciu a stârnit atât interes? Spuneaţi: ‘Nu trebuie să scrie în lege că n-ai voie să furi ca să ştii că nu trebuie să furi’. Au politicienii noştri nevoie de sublinieri explicite pentru a înţelege acest lucru?
Augustin Zegrean: Se vede că da, din moment ce atât de mulţi dintre ei au ajuns să fie cercetaţi şi condamnaţi. Povestea aceasta cu abuzul în serviciu, noi am explicat prin decizie tot ce era de explicat. Nu am ce să spun mai mult decât s-a spus în decizie.
AGERPRES: De ce atât de mult interes pentru acest subiect?
Augustin Zegrean: Pentru că foarte mulţi politicieni, şi nu doar politicieni, au fost cercetaţi în ultima perioadă şi încă mai sunt cercetaţi, încă nu s-au finalizat cercetările, pentru comiterea infracţiunii de abuz în serviciu.
Poate că definiţia era uşor prea largă şi prea multe fapte puteau fi considerate abuz în serviciu. Trebuie să vă spun că avem, cred eu, un exces de reglementare în domeniul penal, pe lângă infracţiunile din Codul penal, care nu mai ştiu câte sunt acum, în cel vechi ştiam, în ăsta nu ştiu, dar sunt multe sute de fapte care, dacă sunt săvârşite, constituie infracţiune. Pe lângă acestea, mai sunt peste opt sute de infracţiuni prevăzute în legi speciale.
Deci, avem peste o mie de infracţiuni care pot fi comise în România din fapte pe care dacă le faci constituie infracţiune şi eşti pedepsit. După părerea mea, este prea mult. Am să vă dau un exemplu care o să supere pe unii, pe alţii, dar îmi asum asta: am fost în China în 2008 şi China avea în vigoare, la acea dată, 243 de legi. Am discutat cu chinezii după cinci ani şi i-am întrebat: „Câte legi aţi adoptat în vremea asta?”. Şi mi-au spus: „Avem tot 243 de legi”. Şi este o ţară cât China. Deci, este exces de reglementare. Clar este exces de reglementare şi ar trebui oprit. A fost aşa un iureş în adoptarea legislaţiei. Noi nu mai avem legi dinainte de ’90, nu mai există. Toate au fost refăcute sau au fost abrogate.
Pe urmă şi acelea au fost refăcute, a fost perioada de pre-aderare, pe urmă de aderare, perioada post-aderare. S-au tot modificat legile. Este foarte greu să fii judecător într-o ţară în care legile se schimbă atât de des şi sunt atât de multe. Este greu şi pentru populaţie, pentru că cel puţin în domeniul penal se spune că nimeni nu poate invoca necunoaşterea legii. Îmi este greu să cred că este cineva în ţara asta care ştie toate cele o mie şi ceva de infracţiuni, nici măcar profesorii de drept penal nu cred că le ştiu pe toate.
AGERPRES: Ce v-a nemulţumit la relaţia politicienilor cu CCR?
Augustin Zegrean: Nu pot să spun că m-a nemulţumit. Recomandări nu fac, dar ce pot să le cer: prea des s-a apelat la judecata Curţii. Prea des s-a apelat la judecata Curţii în materie de conflicte, cu hotărâri ale Parlamentului. Ştiţi că putem să verificăm şi constituţionalitatea hotărârilor Parlamentului. Astea sunt lucruri care ar trebui rezolvate de Parlament, în Parlament.
AGERPRES: Credeţi că s-a apelat vreodată la CCR doar pentru imagine?
Augustin Zegrean: Avem acum o situaţie incredibilă: s-a adoptat o lege, aceea de explicare a unui articol din statutul deputaţilor şi al senatorilor, articolul 38 din statut, în care se spune că cei care şi-au angajat rudele înainte de 2013 nu au comis infracţiunea de conflict de interese. Cei care au votat legea au sesizat Curtea. Este greu de imaginat o astfel de situaţie.
AGERPRES: De ce credeţi că au făcut acest lucru?
Augustin Zegrean: Nu ştiu. Ce pot doar să bănuiesc, bănuiesc că au avut legitimare din partea Curţii pe această lege. Pot să vorbesc despre ea, pentru că nu voi mai fi aici când se va judeca. Deci, nu o să mai am interdicţia de a mă pronunţa, că nu mai pot să fiu acuzat de antepronunţare. Dar este prima dată când se întâmplă acest lucru: cei care votează o lege să sesizeze după aceea Curtea cu legea pe care au votat-o.
AGERPRES: Şi ei ce speră? Să se schimbe ceva?
Augustin Zegrean: Eu cred că speră să nu se schimbe nimic.
AGERPRES: Dumneavoastră aţi simţit presiuni din partea vreunui politician? V-a sunat vreodată vreun politician?
Augustin Zegrean. Nu. Dacă vrei să te laşi impresionat de ce fac politicienii, o faci fără să te sune nimeni. Nu trebuie să te sune, că lumea cam ştie ce vor ei. Nu m-a sunat nimeni şi nici nu m-am lăsat impresionat de vorbele lor spuse prin al
