Peste 50.000 de documente anterioare anului 1600 păstrate în arhivele din ţară vor fi accesibile prin intermediul bazei de date – Arhiva Medievală a României, lansată vineri, 27 mai, de Universitatea din Bucureşti.
„Sunt, până acum, în jur de 38.500 de unităţi arhivistice, care conţin multe copii şi în total vor rezulta în jur de 50.000 de metadate sau fişe de documente care vor fi accesibile online, gratuit pe pagina www.arhivamedievala.ro”, a explicat conf. univ. dr. Marius Diaconescu, managerul proiectului, în conferinţa de lansare a proiectului.
Diaconescu a informat că experţii paleografi specialişti în latină, maghiară şi germană au fost angajaţi în proiect de Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Babeş-Bolyai, iar documentele în slavonă, chirilică, greacă şi turcă au fost inventariate de specialiştii Arhivelor Naţionale.
„Am pariat pe tineri şi nu m-am înşelat!”, a spus el, menţionând că marele câştig al proiectului îl reprezintă formarea unui corp de tineri specialişti în paleografie.
Directorul Arhivelor Naţionale ale României, dr. Ioan Drăgan, a apreciat proiectul drept „o realizare istorică”, prin intermediul căruia arhivele româneşti se vor situa la acelaşi nivel cu instituţii similare din Europa şi din lume.
„Prin includerea în platforma europeană această bază de date românească va fi cunoscută pe continent şi în lume”, a mai spus Ioan Drăgan.
La rândul său, conf. univ. dr. Ionuţ Costea, de la Universitatea Babeş-Bolyai, consideră că proiectul va contribui la deschiderea către o valorificare viitoare a surselor istoriei româneşti şi europene, în timp ce directorul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” din Bucureşti, dr. Ovidiu Cristea, a mulţumit iniţiatorilor demersului pentru faptul că s-a uşurat munca cercetătorilor instituţiei prin facilitarea accesului, până acum imposibil sau dificil, la sursele de documentare medievale.
La eveniment a fost prezentă şi conducerea Arhivelor Naţionale ale Norvegiei, partener al proiectului. Partea norvegiană a apreciat importanţa proiectului, oportunităţile pe care acesta le va oferi cercetării româneşti şi europene.
După Bucureşti, proiectul va fi lansat la Cluj-Napoca şi Budapesta.
Potrivit arhivamedievala.ro, proiectul „Digitizarea documentelor medievale din Arhivele Naţionale ale României” este implementat de Universitatea din Bucureşti, în parteneriat cu Arhivele Naţionale ale României, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi Arhivele Naţionale ale Norvegiei în perioada decembrie 2014 — octombrie 2016, în cadrul Programului PA16/RO12 „Conservarea şi revitalizarea patrimoniului cultural şi natural”, finanţat prin Mecanismul Financiar SEE 2009—2014.
Baza de date Arhiva Medievală a României este o noutate în ţară şi va contribui esenţial la cunoaşterea istoriei românilor, ungurilor, saşilor, romilor şi a altor popoare care au convieţuit în acest spaţiu în secolele XII — XVI prin facilitarea accesului la sursele istorice.
Proiectul are o valoare de aproape patru milioane de lei, iar obiectivul acestuia constă în digitizarea tuturor documentelor medievale anterioare anului 1600 păstrate în Arhivele Naţionale ale României, indiferent de forma de păstrare, şi crearea unei baze de date accesibile online.
Iniţial, proiectul prevedea scanarea a circa 32.000 unităţi arhivistice din Arhivele Naţionale ale României, care se află în 32 de servicii judeţene. Au fost identificate şi scanate 38.500 unităţi arhivistice, obiectivul fiind atins în proporţie de 120%. Cea mai mare parte a documentelor se află la Serviciul Judeţean Cluj al Arhivelor Naţionale ale României — 19.800 unităţi arhivistice.
Pe lângă documentele din Arhivele Naţionale, proiectul se va extinde şi la alte instituţii şi persoane fizice care au în proprietatea lor documente anterioare anului 1600, în funcţie de disponibilitatea acestora şi posibilităţile tehnice şi financiare, până acum asociindu-se Biblioteca Centrală Universitară Lucian Blaga din Cluj-Napoca şi Muzeul Naţional de Istorie a României.
Grupul ţintă al proiectului este format din: mediul academic din România şi din Republica Moldova, dar şi din Ungaria şi Germania, datorită ponderii documentelor transilvănene; cercetătorii istoriei locale, profesori din învăţământul preuniversitar şi pasionaţi de istoria locală sau regională; comunităţile locale, deoarece o mai bună cunoaştere a istoriei lor va contribui la definirea şi întărirea identităţii locale, precizează sursa citată. (Text si foto: Agerpres)