Actorul Amza Pellea s-a născut în Băileşti, judeţul Dolj, la 7 aprilie 1931, într-o familie cu cinci copii.
A urmat cursurile Colegiului Naţional ”Carol I” din Craiova, apoi a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică ”I.L. Caragiale” din Bucureşti (1955).
Reprezentant al promoţiei de aur a teatrului românesc, Amza Pellea a interpretat, în teatru sau film, atât personaje istorice, cât şi personaje contemporane sau din repertoriul clasic universal, iar talentul său deosebit pentru comedie a fost pus în valoare prin interpretarea binecunoscutului personaj Nea Mărin.
A debutat pe scena Teatrului Naţional din Craiova în piesa lui Oscar Wilde ”Ce înseamnă să fii onest”, în rolul lui Jack Worthing. Realizează multe alte roluri pe scena craioveană: Verdenikov (”Ani de pribegie” de Aleksei Arbuzov), Vlădică Ilarion (‘Tudor din Vladimiri” de Mihnea Gheorghiu), comandantul vasului (”Tragedia optimistă” de Vsevolod Visnevski), Bepe (”Gâlcevile din Chioggia” de Carlo Goldoni), Horatio (”Hamlet” de Shakespeare), colonelul Dobre (”Ecaterina Teodoroiu” de Nicolae Tăutu), Otto Katz (”Soldatul Sveik” de Iaroslav Hasek), Esteban (”Fântâna turmelor” de Lope de Vega) ş.a. Ulterior avea să fie şi director al Teatrului Naţional din Craiova (22 martie 1973 – 24 septembrie 1974).
În 1961, Radu Beligan l-a luat la teatrul nou-înfiinţat de el – Teatrul de Comedie. Pe această scenă interpretează alte personaje, printre care: Brettschneider (”Svejk în al doilea război mondial” de Brecht, 1962), Pietro (”Umbra” de E. Svart, 1963), Manole (”Somnoroasa aventură” de Teodor Mazilu, 1964), subcomisarul (”Capul de răţoi” de G. Ciprian, 1966), Platonov (”Un Hamlet de provincie” de Cehov, 1967), Hrisanide (”Interesul general” de Aurel Baranga, 1972), Hickok (”Buffalo Bill şi indienii” de A. Kopit, 1973).
Tot în Bucureşti a mai jucat la Teatrul Mic, Teatrul Nottara şi Teatrul Naţional, impunându-se ca unul dintre actorii cei mai reprezentativi ai scenei româneşti. La Teatrul Naţional este distribuit în rolurile lui Petre Dinoiu (”Comoara din deal” de Corneliu Marcu, 1977) şi Vlad Țepeş (”A treia ţeapă” de Marin Sorescu, 1979).Ultimul rol creat în teatru a fost cel al bătrânului moşier Muromski, din ”Procesul” de Suhovo-Kobîlin (regia Gheorghe Harag, 1983).
Talentul său a fost pus în valoare şi de rolurile din filme, Amza Pellea abordând cu măiestrie registre interpretative foarte variate. Debutul în lungmetraj a fost în ”Setea” (1961). Și-a câştigat o mare popularitate în urma interpretării rolurilor principale din filmele ”Dacii” (1967) şi ”Mihai Viteazul” (1970), precum şi a rolurilor dramatice din ”Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte” (1972) şi ”Osânda” (1976).
A colaborat cu regizori de prestigiu ai filmului românesc, precum Sergiu Nicolaescu, Dan Piţa, Mircea Mureşan, Mircea Drăgan, Dinu Cocea, Gheorghe Vitanidis, Geo Saizescu, Francisc Munteanu. În filmografia sa se mai află peliculele: ”Alarmă în munţi”, ”Celebrul 702”, ”Haiducii”, ‘Tudor”, ”Neamul Șoimăreştilor”, ”Războiul domniţelor”, ”Puterea şi adevărul”, ”Ciprian Porumbescu”, ”Stejar-extremă urgenţă”, ”Un comisar acuză”, ”Tată de duminică”, ”Eu, tu şi Ovidiu”, ”Melodii, melodii’, ”Capcana mercenarilor”, ”Imposibila iubire”, ”Un petic de cer”.
Pentru o mare parte dintre admiratorii săi, Amza Pellea se identifica cu personajul creat de actor – Nea Mărin – în binecunoscutele emisiuni de televiziune care s-au bucurat de un mare succes. Textele scenetelor cu Nea Mărin sunt scrise în totalitate chiar de Amza Pellea. Marele artist a împrumutat de la concetăţenii săi din Băileşti particularităţile de limbă şi situaţiile de viaţă, pe care le-a dăruit publicului său, îmbogăţite şi nuanţate cu umorul său viguros. De altfel, personajul este luat din viaţa reală. Amza mărturisea că acesta ”s-a născut ca un fel de omagiu adus unui unchi de-al meu”.
A fost şi scenarist la comedia de mare succes ”Nea Mărin miliardar” (regia Sergiu Nicolaescu), în colaborare cu Vintilă Corbul şi Eugen Burada. Considerată una dintre cele mai reuşite comedii cu tentă parodică din cinematografia românească, ”Nea Mărin miliardar” a avut un succes de public nemaiîntâlnit în România, dar şi în alte ţări.
Considerând filmul drept o creaţie aproape exclusivă a marelui actor care întruchipează personajul principal (şi pe dublul său american), Ov. S. Crohmălniceanu scria: ”Creat în întregime de Amza Pellea, este opera unui excelent actor şi fin observator al psihologiei omeneşti, înzestrat totodată cu multă invenţie umoristică, personajul neavând o configuraţie anterioară mitică, aşa ca Păcală sau Tândală. Acum Nea Mărin există în deplinătatea cuvântului, are o identitate incontestabilă, aceasta constituind principala lui virtute artistică, deloc neglijabilă. Sergiu Nicolaescu a trebuit doar să-i dea drumul în film, fiindcă oricare ar fi calitatea acestuia, Nea Mărin, şi încă miliardar, umple sălile de spectacol”.
Amza Pellea a fost distins cu Premiul Asociaţiei Cineaştilor din România în 1971 pentru rolul titular din filmul ”Mihai Viteazul”, iar în 1976 pentru cel din ”Osânda” (Manolache Preda), într-o ecranizare de Sergiu Nicolaescu după ”Velerim şi Veler Doamne” de Victor Ion Popa. În 1977 a câştigat Premiul de interpretare masculină — cel mai bun actor, la Festivalul Internaţional de Film de la Moscova, pentru rolul său excepţional din filmul ”Osânda”. În 1984, la Festivalul de film de la Costineşti, i-a fost decernat Premiul special in memoriam pentru rolul din ”Imposibila iubire”.
Amza Pellea a fost şi profesor la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică.
A fost căsătorit timp de 25 de ani, din 1958, cu Domnica Mihaela, având o fiică – actriţa Oana Pellea.
Amza Pellea a murit la 12 decembrie 1983, la Bucureşti, la vârsta de 52 de ani. A fost înmormântat la Cimitirul Bellu.
Locuitorii din Băileşti, de care Amza Pellea se simţea indestructibil legat, îi cinstesc memoria prin manifestări organizate în fiecare an. În Băileşti există o Casă de cultură, o stradă, o grădiniţă şi o şcoală care poartă numele lui Amza Pellea, iar în centrul localităţii a fost construită o fântână pentru el. Tot aici, în 2008, an în care s-au comemorat 25 de ani de la moartea actorului, a fost inaugurată Casa memorială ”Amza Pellea”, unde pot fi văzute o serie de obiecte tradiţionale, obiecte personale, precum şi fotografii cu familia şi prietenii lui Amza Pellea..
La 7 aprilie 2011, în ziua în care ar fi împlinit 80 de ani, marele actor a primit o stea in memoriam pe Walk of Fame din Piaţa Timpului, în centrul istoric al Capitalei, pentru extraordinara carieră în lumea teatrului şi filmului. Steaua a fost dezvelită de către fiica sa, Oana Pellea
În Parcul Tineretului din Băileşti a fost dezvelită în decembrie 2011, în semn de respect şi preţuire pentru marele actor, o troiţă cu chipul lui Amza Pellea. Pe troiţă sunt scrise cuvintele rostite cândva de acesta: „Oricât voi trăi şi oriunde va fi să mor, voi rămâne băileştean până în străfundul sufletului”.
În 2013, Cinemateca Românească de la ICR Londra i-a dedicat luna aprilie lui Amza Pellea, pentru a marca 30 de ani de la moartea acestuia. Cu acest prilej au fost proiectate filmele ”Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte”, ”Duios Anastasia trecea”, ”Mihai Viteazul” şi ”Nea Mărin miliardar”. La 18 octombrie 2013, Oana Pellea şi Amza Pellea au fost distinşi cu Premiul de Excelenţă la Festivalul Internaţional de Film „Comedy Cluj”.
Cartea „Să râdem cu Nea Mărin” (Editura Humanitas), care conţine pe lângă fragmente din volumul publicat în 1973 de Amza Pellea şi texte inedite ale actorului, a fost lansată la 22 noiembrie 2014, la Târgul Internaţional de Carte Gaudeamus. Prefaţa cărţii este semnată de Oana Pellea.
O placă comemorativă dedicată marelui actor a fost dezvelită la 28 octombrie 2015, în Bucureşti, pe strada Salcâmilor, locul unde Amza Pellea şi-a trăit ultimii ani din viaţă. (Text: Agerpres, Foto: cinemagia.ro, Video: youtube.com)
