Este unul dintre numele de referinţă din muzica uşoară românească. Este compozitor, interpret, orchestrator, instrumentist, profesor de canto.
Când spunem Marius Ţeicu spunem muzică uşoară, muzică de teatru, muzică de film, musical, spunem sute de şlagăre care se leagă nu doar de numele său, dar şi de numele foarte multor interpreţi de seamă din muzica noastră.
AGERPRES: Înainte de a vă ruga să răsfoim împreună Albumul dumneavoastră cu amintiri – pentru că în atâţia ani de carieră, pe lângă sute de şlagăre aţi adunat şi foarte multe amintiri, şi foarte multe premii-, înainte de a privi împreună nişte fotografii şi să le comentaţi, v-aş pune o întrebare legată de copilărie, de Timişoara, Oraşul rozelor, de unde aţi pornit în viaţă. Când aţi plecat de la Timişoara v-aţi gândit că veţi ajunge… „Cineva” ? – ca să cităm titlul unuia dintre şlagărele dumneavoastră…
Marius Ţeicu: În primul rând vreau să vă mulţumesc că aţi venit la mine, aici, unde îmi desfăşor activitatea. Eu m-am născut la Reşiţa, dar când aveam 2 ani părinţii mei s-au mutat la Timişoara, aşa că sunt mai mult timişorean, acolo am făcut grădiniţa, şcoala elementară de muzică şi liceul de muzică, venind mai apoi la Conservator în Bucureşti. Sigur că nu m-am gândit că voi ajunge o persoană cunoscută, ca să spun aşa, şi să reuşesc să fac tot ce am realizat în vreo 45 de ani de activitate muzicală. Nimeni nu-şi poate imagina ce se va întâmpla, sunt foarte multe lucruri care concură la o reuşită – şi hazardul, şi munca, şi talentul, toate la un loc.
AGERPRES: Prima fotografie este legată de un trio care a făcut istorie în divertismentul românesc de televiziune – Marius, Olimpia şi Mihai.
Marius Ţeicu: Da, asta e dintr-o filmare, e foarte sugestivă. Noi, eu cu Olimpia Panciu şi Mihai Constantinescu, ne-am cunoscut la Şcoala Populară de Artă unde eu eram profesor. În ’68 am terminat Conservatorul din Bucureşti, fiind numit profesor co-repetitor la clasa reputatei şi regretatei profesoare Florica Orăscu, unde am avut marele noroc să am o serie întreagă de elevi extraordinar de talentaţi care deveneau apoi mari vedete în muzica uşoară românească – Angela Similea, Mihai Constantinescu, Olimpia Panciu, Dida Drăgan, Mirabela Dauer, Ioan Luchian Mihalea şi alţii. Eu repetam cu ei, cântam la pian, mai cânta Olimpia, cânta Mihai, ne plăcea să cântăm pe voci.
A venit la noi în vizită Titus Munteanu de la TVR şi văzându-ne, zice: Ce-ar fi să cântaţi voi trei împreună? El este naşul nostru… Îmi pare rău că nu mai e printre noi, mi-e atât de dor de el, am făcut atât de multe cu Titus Munteanu. El ne-a dus la Alexandru Bocăneţ şi acolo au început primele emisiuni. Aici cântam „Marius, Olimpia şi Mihai”… cântecul e şi pe un CD. Cei doi mi-au fost şi elevi, şi parteneri, le-am compus şi piese, Mihai mi-a scris câteva texte la melodii, am colaborat şi am fost în multe turnee împreună.
AGERPRES: O altă fotografie, tot dintr-un show de televiziune – „Frumoasa din pădurea adormită”…
Marius Ţeicu: Ăsta sunt eu, aveam dublu rol, prinţul căzut pe bec, care era un rol comic, era o comedie făcută după basm de Ovidiu Dumitru, aveam şi rolul povestitorului, era un musical scris de mine. Era destul de greu când apăream amândoi în imagine, la momentul acela lucrurile astea tehnice nu erau aşa avansate: Vezi că acolo e râul, aici e tufa, dar a fost foarte frumos, cu Doina Anastasiu la regie.
AGERPRES: Următoarea fotografie e tot cu cele două eleve ale dumneavoastră, Angela Similea şi Olimpia Panciu, la Festivalul de la Sopot, în 1977, care are o istorie…
Marius Ţeicu: Da, la Sopot. Nu mai ştiu care e istoria, poate mă ajutaţi (râde – n.r.)
AGERPRES: Partiturile….
Marius Ţeicu: Maaamă, ce emoţii… Da, ne-am comandat costume frumoase atunci, era o prelucrare de-a mea după „Ţurai” şi era interesant, se cânta live, cu orchestră mare… Ne-am dus acolo, ne-am cazat, am văzut că erau şi toate steagurile acolo, al României nu era, am întrebat de ce, a doua zi au pus şi steagul… şi ne-am dus la repetiţii. Am aşteptat să ne strige, s-au terminat repetiţiile şi pe noi nu ne-a strigat nimeni.
Am întrebat de ce şi ne-au spus: Păi n-aţi trimis partiturile. Să-mi vină rău, eu partiturile le-am predat cu două luni înainte la TVR, care le-a transmis imediat la ei, dar n-a ajuns nimic. Erau trei piese – piesa asta, prelucrare după „Ţurai”, o piesă a lui Marcel Dragomir pe care o cânta Angela solo şi o piesă compusă de mine pentru Olimpia.
Nimic nu ajunsese. Am stat toată noaptea, noroc că eram orchestrator, că dacă eram solist, veneam frumos acasă… şi am scris toate partiturile cu Titus Munteanu. De la ora 8 seara până dimineaţa pe la 10, vreo 14 ore, s-au dus partiturile şi am cântat piesele. Ce emoţii, poţi să înnebuneşti…
AGERPRES: Iar Angela şi Olimpia făceau cafele….
Marius Ţeicu: Angela făcea cafelele, Olimpia avea grijă să nu adorm….
AGERPRES: De-a lungul anilor aţi câştigat foarte multe premii, inclusiv la Mamaia..
Marius Ţeicu: N-am participat de multe ori la Mamaia, dar o singură dată n-am luat premiu, restul…
AGERPRES: Avem mai multe fotografii de la Mamaia, prima este de la ediţia în care Loredana a fost revelaţia festivalului.
Marius Ţeicu: Este din 1992, pe Loredana am cunoscut-o când nu avea 16 ani, la „Steaua fără nume”, unde eram prezentator. Atunci i-am compus o piesă şi a şi luat trofeul, în ’86. Asta era prima piesă pe care i-am dat-o după Revoluţie – „Ce va fi cu iubirea mea”. O mai cântă şi astăzi şi îi mulţumesc. A câştigat trofeul, e aici în poză şi Ştefan Bănică, unul dintre prezentatori, iar ea e Cristina Ţopescu… Doamne, ce tineri eram toţi! Bine, ei sunt tineri în continuare, eu m-am boşorogit… Frumoase amintiri, poza asta chiar n-am văzut-o până acum…
AGERPRES: O altă fotografie, tot de la Mamaia, cu Monica Anghel.
Marius Ţeicu: Asta e în 1994, Monica a cântat „Dau viaţa mea pentru o iubire”, aici e pe scenă când se anunţă trofeul.
AGERPRES: Tot la Mamaia împreună cu tineri de la Şcoala Vedetelor…
Marius Ţeicu: Uite-i… Dana Mladin, Adrian Despot, Călin Geambaşu, Răzvan Dragomir, băiatul colegului meu compozitorul Marcel Dragomir. Ei mi-au cântat un potpuriu de refrene din creaţia mea de până atunci, pe care l-au prezentat la Mamaia.
AGERPRES: Să enumerăm câteva nume din muzica românescă – Margareta Pâslaru, Marina Voica, Dida Drăgan, Angela Similea, Carmen Trandafir, Silvia Dumitrescu, Anca Ţurcaşiu, Olimpia Panciu, dar şi sopranele Bianca Ionescu sau Daniela Vlădescu. Ce au aceste nume în comun cu dumneavoastră?
Marius Ţeicu: Toate sunt vedete, sunt nişte artiste excepţionale, sunt iubite de marele public, eu le-am compus muzica pe care au cântat-o. Celor din muzica uşoară le-am compus multe piese, Bianca Ionescu, Simina Ivan şi multe altele au jucat în musicalurile mele care au fost prezentate la Teatrul de operetă din Bucureşti. Bianca Ionescu a fost în rolul principal din „Examene, examene”. Am avut surpriza să găsesc pe internet duetul Bianca Ionescu şi Dorin Teodorescu cu piesa „Unde erai”, lansată de mine şi Corina Chiriac. Nu ştiam că ei au cântat asta. Dorin mi-a fost şi prieten, nici el nu mai e printre noi..
AGERPRES: O colaborare aparte şi de mare succes aţi avut cu Angela Similea. Avem o fotografie dintr-un show tv în care interpretaţi împreună un duet.
Marius Ţeicu: Da, cred că e o piesă din anii ’80, nu-mi dau seama… Poza e din 1994, e un duet care nu-mi vine acum în minte cum se chema….”Tu, iubirea mea”? Uite, chiar înainte să „pic la examen” mi-am adus aminte (râde – n.r.). Aici e ca la examen, trebuie să ştii, te trec toate apele. Am avut multe înregistrări cu ea, la un moment dat, când Angela a avut un mare recital, au cântat piesa asta Călin Geambaşu şi Alexandra Ungureanu. Ne-au făcut o mare surpriză.
AGERPRES: Multe dintre piesele compuse de dumneavoastră se află pe albumul „Succese” al Angelei Similea. Avem câteva fotografii de la lansarea acestui album, sunteţi împreună cu Angela.
Marius Ţeicu: E de la magazinul Muzica, jos, unde se dădeau autografe. „Succese” a apărut şi pe CD, şi pe casetă, şi disc vinil. Frumoase amintiri, vai, ce bucurie mi-aţi făcut! Mă uitam şi la interviul pe care l-aţi realizat cu Stela Popescu, cât se bucura şi ea, ne bucurăm ca nişte copii.
AGERPRES: Un an mai târziu, tot împreună cu Angela, aţi lansat albumul „Colinde şi cântece de Crăciun”.
Marius Ţeicu: Da, a fost un CD, i-am scris vreo 40 de piese Angelei. Am cunoscut-o fiind elevă, apoi ea era lansată, a participat la Cerbul de aur, am început să-i scriu. Şi piese solo, dar şi duete, vreo 5 sau 6 de-a lungul timpului, am fost în turnee, în Germania, e o foarte bună cântăreaţă, talentată, muncitoare, serioasă, meticuloasă în tot ce face, începând de la text la orchestraţie, fiecare piesă îi dădea o stare, încununată de o anumită rochie. Ea trebuie să ştie unde are loc show-ul, pentru că într-un fel se îmbrăca dacă era un mare spectacol la uzinele nu-ştiu-care şi altfel la festival la Mamaia, spre exemplu. Lucruri foarte importante. Poate par amănunte, dar pe vremea aceea nu avea fiecare câte un stilist, câte un impresar, noi dădeam telefoane, noi scriam şi muzică, orchestram, făceam totul.
AGERPRES: Spuneaţi despre Angela, Olimpia, Dida, Mihai, Adrian Romcescu că v-au fost elevi. Cum eraţi ca profesor?
Marius Ţeicu: Eram aproape de-o vârstă cu ei, eu abia terminasem facultatea, aveam 23 de ani, Mihai e cu un an mai mic, Olimpia cu 8, Dida cu vreo 6, deci nu era o diferenţă mare şi era o veselie acolo… dar se făcea treabă şi uite că au ieşit asemenea produse. Dida Drăgan a participat la Mamaia cu „Visata mea iubire”, e prima piesă pe care i-am dat-o. Romcescu era elev la liceul de muzică, la vioară.
O voce puternică, i-am dat „Chemarea dragostei”, e o piesă care se cântă şi acum. Plecăm amândoi la mare la Mamaia, e o istorie amuzantă, am stat amândoi în cameră la hotel. L-am întrebat unde vrea să doarmă, în patul de la geam sau în celălalt. Mă gândeam că e solist, să protejeze vocea, iar el mi-a răspuns: Dom’ profesor, mi-e absolut indiferent în care pat dorm, dar să nu fie cel de la geam! A cântat nemaipomenit, s-a închis gala cu piesa noastră şi lumea a aplaudat atât de mult încât s-a cerut aprobare de la Vornicu (Tudor Vornicu – n.r.) să se mai cânte o dată.
AGERPRES: Avem alte fotografii de la o lansare tot la Muzica, albumul „Parada vedetelor în concert”, aici sunteţi înconjurat de mai mulţi interpreţi …
Marius Ţeicu: Ia uite, Anca Ţurcaşiu… Anca mi-a fost şi studentă, la Teatru. Monica Anghel mi-a fost şi ea studentă, Silvia Dumitrescu a câştigat la Mamaia trofeul cu piesa mea „Nu îmi pare rău”, şi Manuela Fedorca mi-a fost studentă… Am voie să arăt o carte care mi-a apărut acum?
AGERPRES: Cum să nu?
Marius Ţeicu: E vorba despre cartea „Marius Ţeicu – compozitor de top”, scrisă de Daniela Caraman Fotea, lansarea a avut loc anul trecut la Târgul Gaudeamus, e o mare bucurie de-a mea, e o realizare, e prima şi ultima carte. În poza asta sunt Mihai Constantinescu, Laura Stoica, Ioana Bogdan, Oana Sârbu, Tavi Ursulescu, prietenul meu… acum, când am scris cartea asta, m-am speriat, aproape 500 de piese am scris.
AGERPRES: Căutând fotografii pentru acest interviu am constatat că aţi luat de-a lungul anilor foarte multe premii. Avem câteva dintre aceste fotografii aici.
Marius Ţeicu: Premiile Actualitatea muzicală, cu Tavi Ursulescu, Mihai Cosma. Ia uite şi o poză cu soţia mea Rodica, ce tinerei eram… Am luat mai multe premii ale Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor, pentru diverse musicaluri – „O premieră furtunoasă” şi „Omul care a văzut moartea”, care se joacă la Teatrul Tănase.
AGERPRES: Aţi avut o perioadă în care v-aţi cântat singur piesele, sunt peste 40 de melodii pe care le-aţi interpretat singur.
Marius Ţeicu: Prima piesă pe care am cântat-o a fost în duet cu Olimpia, „Frumoasele duminici”. Aveam nişte emoţii groaznice, în loc să mă ţin de stativul microfonului, mă ţineam de ea. Apoi am mai scris o piesă în duet cu Olimpia şi abia apoi am avut curaj să cânt o piesă singur. Acum, când te gândeşti la 40 de piese, par multe, dar 40 din 500 nu mai par aşa de multe…
AGERPRES: Ne apropiem de actualitate, avem o fotografie din 2003, de la inaugurarea Operei comice pentru copii. Dumneavoastră aţi scris muzicaluri pentru copii…
Marius Ţeicu: Da, la început directorul acestei Opere pentru copii era doamna Smaranda Oţeanu, un om extraordinar, acum este Felicia Filip, alt om extraordinar şi o mare cântăreaţă, am fost solicitat, recent, la redeschiderea stagiunii, să le vorbesc copiilor, părinţilor.
AGERPRES: O altă poză relativ recentă. V-aţi întâlnit cu Olimpia Panciu la o dublă lansare de album – al dumneavoastră şi al soţului ei, Mircea Romcescu.
Marius Ţeicu: E la Sala Radio, care ne-a sprijinit pe toţi colegii mei şi pe mine, care a scos CD-ul „Chemarea dragostei”, aici eram la conferinţa de presă, cu Sebastian Sârcă, Daniela Caraman Fotea, muzicologul Grigore Constantinescu, Olimpia şi Mircea Romcescu, proaspăt întorşi, după nişte ani, din Danemarca.
AGERPRES: Festivalul Cerbul de aur. Un alt Capitol. Avem o fotografie care vă prezintă într-o ipostază neoficială, sunteţi împreună cu soţia şi un vechi şi bun prieten..
Marius Ţeicu: Ţăndărică! Cu Ţăndărică am cântat în trupă, un muzician adevărat! Un baterist cum n-am văzut nici până la el, nici după. Când cântam împreună în trupă, făcea câte un solo la tobe de scula lumea în picioare. La un moment dat, făcusem o formaţie de acompaniament, care mergea cu soliştii prin ţară, era Ţăndărică la tobe, Radu Goldiş, un mare chitarist care trăieşte acum în Los Angeles, basistul Bebe Covercă, un bun prieten de-al meu.
AGERPRES: Aici sunteţi la o conferinţă de presă împreună cu o altă doamnă a muzicii, Mirabela Dauer. Nu ştiu de ce unii colegi de breaslă au numit-o „piticul atomic”…
Marius Ţeicu: Aaaa, păi acum îi spunem „piticul atomic”, după Revoluţie, înainte nu puteam să spunem aşa ceva, i se spunea „privighetoarea muzicii uşoare”, avea şi un cântec cu privighetoarea, compus de Marian Nistor. Ce poză mişto!!!! Mi-aţi făcut o mare bucurie. Şi mie, şi celor cu care aţi făcut interviuri, şi celor cu care veţi mai face, să ştiţi că ne faceţi fericiţi. Şi atunci când v-aţi gândit la genul ăsta de interviu, pe care nu l-am mai văzut – cu poze, cu amintiri, v-aţi gândit foarte bine.
AGERPRES: Cea mai recentă fotografie este din 2014, când aţi fost în juriu la un festival pentru copii, alături de altă doamnă…
Marius Ţeicu: Eu toată viaţa mea am stat lângă doamne. Acasă numai femei şi fetiţe am avut la un moment dat. Era fiică-mea, era socră-mea, era mama, era mama mare a nevestei şi nevastă-mea. Stăteam cu cinci, sunt obişnuit. (râde – n.r.)
AGERPRES: O artistă cu care aţi avut un alt duet frumos, „Unde erai”.
Marius Ţeicu: Aaaa, Corina! Trebuie să vă spun ceva. Am scris duetul „Unde erai”… şi filmam la TVR alb-negru. Zice Aurora Andronache, redactorul muzical: Acum ar trebui să dansaţi. Şi apărem noi la TV, eu şi Corina dansam, ochi în ochi, iar fiică-mea, care avea 4 ani, se uită la televizor şi strigă: Ia mâna de pe tati! (râde – n.r.). Apoi a crescut şi a înţeles că era spectacol. Am cântat cu Corina, i-am scris multe piese, am făcut show-uri multe împreună, am fost în turnee, am fost invitat şi în emisiunile ei de la Naţional TV, este un om extraordinar.
Am avut parte de norocul să găsesc nişte interpreţi care să-mi pună în valoare piesele. Marele Enescu spunea la un moment dat că actul de creaţie se termină odată cu interpretarea. Toţi artiştii mi-au fost colegi extraordinari, ne-am înţeles bine, am cântat cu pasiune, cu plăcere, uneori cu sacrificii, dar era o bucurie să vedem că publicului îi place ce facem.
AGERPRES: Am vorbit despre ce aţi compus, despre ce aţi făcut. Ce faceţi acum?
Marius Ţeicu: Acum dau un interviu pentru AGERPRES, am avut mari emoţii şi mă bucur că aţi venit la mine cu aceste poze… (râde – n.r.). Acum compun nişte piese pentru câţiva copii care îmi plac mie, trebuia să mai compun şi un musical, dar e vreme de criză şi e cam greu cu decoruri, cu costume… am muncit mult la cartea asta, am compus două piese pentru Mirabela, pentru Monica Anghel, mai muncesc la un site, am compus un duet pentru Fuego şi Mirabela, adică nu stau. Sunt şi dublu bunic, am o nepoţică de 5 ani, un nepot de 8 ani, familie mare, am grijă de toţi, de la mama mea, de 94 de ani, până la cei mici.
AGERPRES: Vă mulţumim că v-aţi găsit vreme să răsfoim acest album cu fotografii, pe care vi-l dăruim cu drag!
Marius Ţeicu: Aaaaa, vă mulţumesc mult! Le mulţumesc şi celor care îmi scriu, eu voi lucra câte zile voi avea, tot cu muzica voi fi.( Text: Agerpres, Foto: ro.wikipedia.org, mariuteicu.ro,topromanesc.ro , Video: Agerpres,/ youtube.com)
