Aflat în apropierea Catedralei Romano-Catolice şi a Sălii Unirii din Alba Iulia, Palatul Principilor a fost iniţial reşedinţă pentru capitulul episcopal, adică locul unde se redactau şi se autentificau acte, iar din secolul al XVI -le a devenit reşedinţă a principilor Transilvaniei.
Din 1542 şi până în 1559 aici a locuit regina Isabella, iar în anii 1599 şi 1600, timp de 11 luni palatul a servit ca reşedinţă a voievodului Mihai Viteazul.
Edificiul, unul reprezentativ pentru spaţiul transilvan din punct de vedere arhitectonic, regăsindu-se stilurile gotic, renascentist şi baroc, a fost construit în secolul al XV-lea, suferind modificări şi extinderi în secolele XVI-XVII. Clădirea a fost grav avariată de turci şi tătari, în timpul marilor invazii din 1658 şi 1662. Odată cu cucerirea Transilvaniei de către Imperiul Habsburgic, palatul a fost transformat în cazarmă, rămânând cu acest statut timp de trei secole. A găzduit garnizoana austriacă cu arsenalul şi cazarma de artilerie, iar în decembrie 1918 a fost atribuit Comenduirii Regimentului 21 Infanterie.
Palatul Princiar a fost descris în cronicile străine ale vremii ca un edificiu foarte luxos, împodobit cu fresce şi scări de marmură. Istoricii spun că palatul nu a ieşit niciodată în evidenţă prin faţadă, însă în interior avea decoraţiuni scumpe, covoare, mobilier, pavimente de mozaic, candelabre de cristal sau vase de faianţă. Având o suprafaţă totală de peste 6.500 de metri pătraţi şi peste 250 de încăperi grupate în jurul a două curţi de formă pătrată, impresionanta clădirea deţinea şi un teren cu o suprafaţă de 5,54 de hectare.
Palatul a fost folosit înainte de 1989 de Garnizoana din Alba Iulia ca sediu pentru birouri administrative, dar şi ca loc în care erau organizate spectacole şi diverse întâlniri. După ce a fost dezafectată cazarma militară imobilul a fost părăsit şi a rămas doar sub supravegherea câtorva paznici.
După anul 2000, administraţia din Alba Iulia a început o serie de demersuri pentru a primi în administrare spaţiile din interiorul Cetăţii Vauban din municipiu, printre care şi Palatul Principilor Transilvaniei. Demersurile s-au concretizat în anul 2008 când palatul a fost transmis, printr-o Hotărâre de Guvern, în administrarea Prefecturii Alba, care l-a atribuit în folosinţă gratuită pe perioadă nedeterminată Universităţii „1 Decembrie 1918”. Un an mai târziu, în mai 2009, prin Hotărâre de Guvern, Palatul Princiar a fost transmis din proprietatea publică a statului şi din administrarea Ministerului Administraţiei şi Internelor în proprietatea publică a municipiului Alba Iulia şi în administrarea Consiliului Local.
Aflată într-o stare de degradare accentuată, în 2011 construcţia era pe punctul de a se prăbuşi din cauza infiltraţiilor ce au produs apariţia unei ciuperci ce afecta structura.
Având în vedere amploarea lucrărilor de reabilitare a clădirii, estimate la aproape 20 de milioane de euro, autorităţile locale au demarat acţiunile pentru accesare fondurilor prin Programul Operaţional Regional 2014-2020.
În prezent, această capodoperă arhitectonică este inclusă într-un amplu proiect de restaurare, urmând a fi redată circuitului public. (Text: Agerpres.ro, Foto: alba24.ro, Video: youtube.com/Stirile AlbaTV)
