La aproape 87 de ani, Adela Petre rămâne o mesageră neobosită a artei populare româneşti, lucrările sale din păr de capră fiind prezente în muzee şi colecţii particulare din toată lumea.
Creatoarea populară, care se mândreşte că a dat lecţii de ţesut primelor doamne ale Statelor Unite ale Americii, Hillary Clinton şi Laura Bush, a fost declarată, în 2015, „Tezaur Uman Viu”, de către UNESCO.
„Pe vremea copilăriei mele, satul de munte era un adevărat atelier de creaţie. Femeile se luau la întrecere care să fie mai harnică şi mai originală. Îmi amintesc că multe femei se întorceau de la târg cântând şi torcând, cu lucrurile cumpărate în glugă, un accesoriu indispensabil în acea epocă. Am început să lucrez, de la vârsta de 8-9 ani, mici carpete, iar la 12 ani, am lucrat într-un război de ţesut orizontal. Mult mai târziu, prin anii 80 ai secolului trecut, am ajuns la concluzia că tradiţiile satului românesc sunt pe cale de dispariţie şi tot atunci am descoperit valoarea artistică a părului de capră.Într-o zi de vară, mergeam la o comunitate de rudari din zona Bisoca, pentru ca să le fur secretul lingurilor din lemn, când am zărit un maldăr de păr de capră aruncat într-o poiană. În lumina soarelui de vară, părul strălucea în zeci de nuanţe, ca un diamant de preţ. Cum aveam acasă o capră — la noi capra este considerată vaca săracului — am decis să încerc acest material ieftin şi popular”, a povestit octogenara creatoare.
Adela Petre a demarat producţia de covoare româneşti din lână în anii 80, la cooperativa meşteşugărească din Buzău unde era angajată.
„Am făcut rost de un război de ţesut de la Mănăstirea Răteşti, motiv pentru care am fost pusă în discuţia organizaţiei de partid, dar, cu ajutorul călugăriţelor şi a maicii stareţe, am reuşit să confecţionăm primul covor de Buzău şi astfel am salvat o tradiţie de mai multe secole care, altfel, s-ar fi pierdut”, a mărturisit Adela Petre.
După acest prim pas, creatoarea populară a trecut la confecţionarea ţesăturilor cu păr de capră.
„Este un material nobil, dar foarte pretenţios, are multe secrete, căci se pregăteşte greu, dar şi mai greu se lucrează. Am realizat peste o sută de covoare, dar nici unul nu seamănă practic cu altul, totul din imaginaţie. Motivele folosite sunt de obicei geometrice sau, dacă sunt inspirate din floră sau faună, sunt mai întâi supuse unui proces de stilizare, iar coloritul este sobru şi reţinut. Culorile de bază sunt specifice zonei Buzăului — roşu, bej, grena, galben”, a explicat Adela Petre.
Primul succes „marca Adela Petre” a fost la un festival de artă populară de la Galaţi, în 1983, eveniment care a consacrat folosirea părului de capră în arta populară românească.
„Peste tot în lume am lăsat câte un semn românesc, am donat lucrări la muzee din Statele Unite ale Americii, Franţa, Norvegia, Suedia, Grecia şi alte ţări de pe tot mapamondul. Recent, o fostă elevă de-a mea mi-a scris că o lucrare din păr de capră este expusă la un muzeu din Paris, chiar lângă uşa principală”, susţine creatoarea populară.
Adela Petre a prezentat meşteşugul său Primelor Doamne ale Statelor Unite ale Americii, Hillary Clinton (1996) şi Laurei Bush (2008), pentru ca, în mai 2014, să fie îmbrăţişată de Jill Biden, soţia vicepreşedintelui USA, Joe Biden.
După întâlnirea cu Hillary Clinton, de la Muzeul Țăranului Român, Adela Petre a fost supranumită „doamna Trei Generaţii”.
„Pe toate doamnele Americii le-am primit cu bucurie. Când a auzit că suntem trei generaţii care lucrează împreună, d-na Clinton s-a arătat mirată. „Cum adică trei generaţii? Și pe fetiţa asta mică, adică pe Cristina, o puneţi la treabă?”, m-a întrebat ea râzând. „Da, bineînţeles, i-am răspuns, acesta este obiceiul în România” „, a mărturisit Adela Petre.
Care este visul maestrei ţesăturilor din păr de capră?
„Strănepoata mea are şapte ani, deja face mici carpeţele şi suntem pe cale să fim patru generaţii, de aceea sper să mai trăiesc, pentru ca să mi se spună „doamna Patru Generaţii” „, a mai spus Adela Petre.
Adela Petre s-a născut la 10 iunie 1929, în satul Valea Sibiciului, comuna Pătârlagele. Creatoarea populară este membru al Academiei Artelor Tradiţionale de la Sibiu, iar în 2015 a fost declarată ‘Tezaur Uman Viu’, de către UNESCO.(Text si foto: Agerpres)
