Ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, a declarat, luni, 25 aprilie, în cadrul unei conferinţe de presă, că lucrările de reparare şi reconsolidare a Palatului Culturii din Iaşi au costat peste 26 de milioane de euro fără TVA.
Ministrul Vlad Alexandrescu le-a spus jurnaliştilor că investiţia s-a desfăşurat în două etape, cu o durată totală de patru ani şi patru luni, în intervalul septembrie 2008 — ianuarie 2016. După o perioadă de trei ani, monumentul a intrat în conservare. Lucrările s-au reluat în octombrie 2014, întrucât a apărut necesitatea de a suplimenta fondurile disponibile iniţial pentru continuarea şi finalizarea tuturor lucrărilor care să permită aducerea întregului edificiu la starea optimă de siguranţă şi funcţionalitate, dar şi la cea de monumentalitate excepţională.
‘Costul lucrărilor a fost de 26.120.622 euro, fără TVA, pentru o arie de 34.000 de metri pătraţi, aceasta fiind cea mai vastă lucrare de acest gen din România. La restaurare au lucrat 350 de muncitori şi specialişti. Palatul Culturii este al treilea obiectiv reabilitat în judeţul Iaşi, după Palatul Cuza de la Ruginoasa şi Teatrul Naţional Vasile Alecsandri’, a explicat ministrul Vlad Alexandrescu.
Proiectul de consolidare şi restaurare a prevăzut consolidări la planşee cu centuri de beton armat, consolidarea structurii metalice centrale cu beton armat, ancorarea grinzilor metalice în centuri, consolidarea în pod cu sistem de grinzi. Pentru partea arhitecturală au fost prevăzute intervenţii de tipul demontării tencuielilor degradate, demontarea pardoselilor uzate şi protejarea pardoselii artistice, montarea de pardoseli noi de tip parchet, executarea unei hidroizolaţii orizontale, reparaţii totale ale tâmplăriilor din lemn şi metal şi înlocuirea cercevelelor exterioare cu altele de stejar sau lamelate cu geam termopan, reparaţii ale pardoselilor din marmură şi a scărilor din mozaic, restaurarea integrală a faţadelor. De asemenea, în curţile interioare este prevăzută montarea a două ascensoare cu aspect transparent decorativ. Concomitent cu lucrările de structură şi arhitectură, s-a realizat integral şi sistemul de instalaţii.
Construit în stil neogotic, după planurile arhitectului I.D. Berindei, lucrările la Palat s-au desfăşurat pe parcursul a două decenii, între anii 1906-1925. Deşi nu este construit peste temelii antice, după cum se presupunea la începutul secolului al XX-lea, Palatul Culturii se înalţă peste ruinele curţilor domneşti medievale, atestate documentar în 1434. De asemenea, au fost folosite, parţial, şi temeliile vechiului palat (neoclasic) din vremea voievodului Alexandru Moruzi (1806-1812), refăcut de Mihail Sturza (1841-1843) şi demantelat în 1904.
Edificiul este considerat un adevărat ‘cântec de lebădă’ al arhitecturii romantice din secolul al XIX-lea. Fiind o realizare arhitectonică remarcabilă, edificiul s-a impus ca o adevărată efigie a vechii capitale a Moldovei. Clădirea este considerată de însemnătate naţională, fiind inclusă pe Lista Monumentelor Istorice.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Palatul a slujit drept cazarmă a trupelor germane şi, ulterior, sovietice. Clădirea a servit ca Palat de Justiţie până în 1955, an în care a fost destinat găzduirii uneia uneia dintre cele mai importante instituţii culturale din ţară, reunite sub denumirea de Complexul Naţional Muzeal Moldova din Iaşi.
Construcţia, concepută fără rosturi şi cu două sisteme constructive, a avut nevoie, după numai 16 ani de la darea să în folosinţă, de unele lucrări de consolidare, în 1938, care au fost continuate după cutremurul din 1940. Degradările s-au accentuat după cutremurul din 1986, când au apărut fisuri şi crăpături, dar şi deteriorări pe importante suprafeţe din pereţi, tavane şi la nivelul elementelor ornamentale.
Palatul Culturii din Iaşi găzduieşte patru muzee de talie naţională, fiecare cu o îndelungată tradiţie: Muzeul de Artă, înfiinţat în 1860, Muzeul de Istorie a Moldovei, ale cărui începuturi coboară până la 1916, Muzeul Etnografic al Moldovei, ale cărui baze au fost puse în 1943 şi Muzeul Știinţei şi Tehnicii ‘Ștefan Procopiu’, al cărui prim nucleu a fost creat în 1955 şi al cărui nume este un omagiu adus omului de ştiinţă ieşean.
Tot în Palatul Culturii îşi are sediul şi Centrul de Cercetare şi Conservare-Restaurare a Patrimoniului Cultural, care are o prestigioasă activitate de peste patruzeci de ani. (Text: Agerpres, Foto: facebook.com/Liviu Chirica)
