La 5 martie 1990, statuia din bronz a lui Vladimir I. Lenin, înaltă de 7 metri, de pe soclul din faţa Casei Scânteii (după Revoluţie, Casa Presei Libere) a fost demontată cu ajutorul macaragiului Gigi Gavrilescu, victimă a represiunilor de după revolta anticomunistă de la Braşov, din 15 noiembrie 1987.
A fost nevoie de trei zile pentru a clinti statuia de pe soclul de granit roşu, de unde fusese martoră la nenumărate ceremonii pioniereşti, dar şi la poze de grup ale delegaţiilor „ţărilor frăţeşti”, pentru care statuia reprezenta un obiectiv turistic obligatoriu. Evenimentul demontării colosului a fost salutat cu entuziasm de mulţimea venită să asiste la dispariţia acestui vestigiu al comunismului.
La 2 martie 1990, în cadrul şedinţei CPUN, preşedintele Ion Iliescu propusese demontarea statuii lui Lenin din Piaţa Presei Libere, propunere acceptată în unanimitate. Hotărârea a fost luată în urma presiunilor opiniei publice. Încă de la 25 februarie 1990, câteva zeci de persoane au protestat faţă de menţinerea statuii, care reprezenta un anacronism după Revoluţia din decembrie, lipind pe soclu afişe în care cereau înlăturarea acestui simbol al comunismului. Operaţiunile de coborâre de pe soclu au fost începute la 3 martie, iar la 5 martie, la 30 de ani de la inaugurarea sa, soclul a rămas gol.
Statuia de bronz a liderului sovietic fusese executată de sculptorul Boris Caragea (1906-1982). Dezvelirea statuii a avut loc la 21 aprilie 1960, cu o zi înaintea celei în care se aniversau 90 de ani de la naşterea lui V.I. Lenin. În ziua următoare, ziarul „Scânteia” relata: „Joi dimineaţa a avut loc dezvelirea monumentului lui Vladimir Ilici Lenin, genialul învăţător şi conducător al oamenilor muncii din lumea întreagă, făuritorul Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi al Statului Sovietic (…) La solemnitatea dezvelirii monumentului au participat tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, Emil Bodnăraş, Petre Borilă, Nicolae Ceauşescu, Alexandru Drăghici, Alexandru Moghioroş, Dumitru Coliu, Leonte Răutu, general de armată Leontin Sălăjan, Ştefan Voitec, Ion Gheorghe Maurer, Ianoş Fazekaş, Gherasim Popa…”.
La 23 aprilie, „Scânteia” scria: „Cu prilejul aniversării a 90 de ani de la naşterea marelui învăţător şi conducător al oamenilor muncii din toate ţările, numeroşi oameni ai muncii din întreprinderi şi instituţii, studenţi, pionieri şi şcolari din Capitală au continuat în cursul zilei de ieri să viziteze Monumentul lui V.I. Lenin, inaugurat la 21 aprilie, operă a maestrului Boris Caragea. (…) Pionierii de la Şcoala elementară numărul 7 au recitat versuri în care este evocată figura lui Lenin. Cu acest prilej a avut loc solemnitatea primirii în rândurile pionierilor a numeroşi copii.”
Timp de 20 de ani, statuia a stat în curtea Palatului de la Mogoşoaia. În prezent se află într-un depozit al Primăriei Capitalei. După demontarea statuii lui V.I. Lenin, au urmat diferite proiecte, pentru a oferi Pieţei Presei Libere o altfel de reprezentativitate în peisajul urban al Bucureştiului. Astfel, a existat un proiect pentru o statuie a marelui poet Mihai Eminescu, cunoscut ca un important ziarist, un proiect al „Monumentului ziaristului”, al sculptorului Adrian Ilfoveanu, declarat câştigător în 2003, la care s-a renunţat ulterior, o statuie a Elisabetei Rizea, simbol al rezistenţei anticomuniste ş.a.
Iniţiativa primarului sectorului 1, George Pădure, la 15 februarie 2000, de a aşeza steagurile României şi Uniunii Europene înmănuncheate, simbolizând „Intersecţia cu Europa”, a avut drept urmare, după o perioadă, imaginea dezolantă a două lăncii goale. Începând cu anul 2010, prin „Proiectul 1990” al artistului vizual Ioana Ciocan, soclul de granit roşu a devenit locul unui proiect de artă contemporană în spaţiul public şi a fost folosit ca spaţiu experimental, în care au fost expuse succesiv lucrările a 19 de artişti.
Primul artist care a expus în acest spaţiu, a fost chiar Ioana Ciocan, care la 26 ianuarie 2010, a dezvelit în piaţa Presei Libere, o lucrare, cu o înălţime de 3 metri, modelată din arpacaş, orez, bomboane cip şi ciocolată, reprezentându-l pe acelaşi Vladimir Ilici Lenin. Efemera plăsmuire, care a stat pe soclu doar 24 de ore, a fost prezentată de artistă ca o avanpremieră la un viitor muzeu al statuilor comunismului.
Dintre lucrările expuse pe soclul din Piaţa Presei Libere, amintim: „Fresca eroului muncitor capitalist” de Emanuel Borcescu, „Rechinii roşii” – Mihai Balko, „Visul Românesc” – Matei Arnăutu, Andrei Ciubotaru, Florin Brătescu şi Iosif Oprescu, „Scînteiaaa” – Aurel Tar, „Unde suntem” – Ionuţ Theodor Barbu, „Monumentul beton” – Florin B. Tomescu, „Somnul lui Lenin” – Mihai Zgondoiu, „HandGun” – Bogdan Raţă, „Melting” – Judit Balko, „a patru” – Cristian Răduţă, „Steaua are nume” – Valentin Soare, „Oestridae Dominan” – Ştefan Radu Creţu, „Country Lovers” – Alexandru Potecă, „The Gaze/Una mirada” – Antonio Vega şi Chantal Peńalosa, „Monumentul parvenitului de oraş” – Virgil Scripcariu, „RM” – Ileana Oancea.
„Proiectul 1990” se va încheia în 2015, odată cu instalarea, în Piaţa Presei Libere a unei lucrări permanente – „Aripi – Monumentul luptei anticomuniste” a sculptorului Mihai Buculei. Monumentul este o lucrare alcătuită din trei aripi stilizate cu o structură dantelată de oţel inoxidabil cu o înălţime de aproximativ 24 de metri şi o greutate de peste 100 de tone. (Text si foto: Agerpres, Video: stiri.tvr.ro)