Zoia Alecu: „Ştiai tu, Mărie, că roua e vie…”

0
24

Zoia-Alecu

Zoia Alecu s-a născut la 10 ianuarie 1956, în Bucureşti, şi a urmat Liceul de muzică „George Enescu”, unde a studiat vioara, cu toate că tatăl ei ar fi dorit să cânte la violoncel. Aici a fost colegă cu viitoarea sa colaboratoare, Crina Mardare.

A renunţat la şcoala de muzică şi a ales Liceul teoretic „Mihail Sadoveanu”, apoi Liceul „Gheorghe Lazăr”. În jurul vârstei de 15 ani, pe fondul curentului folk, ce se manifesta tot mai pregnant în Romania, şi marcată de Joan Baez şi al ei „Joe Hill”, îşi cumpără prima chitară (un double-six) din donări de sânge repetate şi începe să studieze singură noul instrument.

În octombrie 1973, începe să cânte folk, participând la un concurs interliceal, unde a obţinut locul 2, cu o compoziţie proprie intitulată „Orbii”. Zoia Alecu cântă în Club A la invitaţia lui Doru Stănculescu, pe care îl consideră „naşul” ei muzical. În ianuarie 1974, tot la invitaţia lui Doru Stănculescu, Zoia ajunge să cânte în Cenaclul Flacăra, unde debutează, în aceeaşi seară, cu Nicu Alifantis. Din primăvara anului 1974, începe să cânte la cenaclul „Viaţa studenţească şi amfiteatrul artelor”. Este dublă laureată a festivalului „Primăvara Baladelor”.

„Îmi plăcea să scriu versuri în parcul Groapa Leilor, de pe Kiseleff… Stăteam întinsă pe o piatră şi mă uitam la copaci, la frunze… Era vară spre toamnă… Eu am un cult pentru Maria Tănase. După două ore de contemplare, am început să stau de vorbă cu Maria Tănase: «Ştiai tu, Mărie, că roua e vie…». Şi uite aşa s-au născut versurile la „Ouă de rouă”. Aveam 19 ani. Când am ajuns acasă, am făcut muzica”, mărturiseşte Zoia pe blogul personal.

Între 1976 şi 1978 compune muzica pentru două spectacole de muzică şi poezie la Teatrul Nottara, muzică pe care o şi interpretează. În 1986, compune şi interpretează muzică pentru Circul de Stat din Bucureşti, alături de care trebuia să plece într-un turneu de şase luni în străinătate.

În acelaşi an, Zoia a fost invitată de Crina Mardare, să se alăture formaţiei „Sfinx” în momentul plecării Elenei Perianu. Formaţia se afla, în acel moment, într-un turneu în Danemarca. Zoia a rămas în „Sfinx”, până la dizolvarea ei la începutul anilor ’90. La puţin timp, s-a alăturat noului proiect lansat de bateristul „Sfinx”, Mişu Cernea, numit „Sfinx Experience”. Turneele în Europa au continuat până în 1997, când formaţia a revenit în ţară. Zoia a rămas membră a formaţiei până în 2006.

„Perioada aceea a însemnat pentru mine să o iau de la zero, pentru că nu mai cântasem cu o trupă, nu mai cântasem cover-uri, cântasem numai piesele mele. Fusesem propriul meu stăpân, cântasem, într-un fel, de capul meu, luam chitara în mâna şi plecam în turnee. Iar atunci a trebuit să intru într-o echipă, sa acţionez ca unul dintre jucători. Mi-a fost foarte greu, perioada mea de acomodare a durat cam un an de zile. (…) Dar acum pot să spun, cu mâna pe inimă, că a fost ca o perioadă de ucenicie pentru mine. Aşa am devenit profesionistă. A fost ca o şcoală, cam dură, dar extrem de utilă. Nu am dat înapoi, nu m-am culcat liniştită cu capul pe pernă, până nu am învăţat să o fac, şi pe asta, bine”, spune Zoia.

După destrămarea „Sfinx Experience” s-a întors la prima dragoste, muzica folk. După mai multe încercări de colaborare cu diverşi orchestratori, apelează la Emanuel Gheorghe „Fisă”, începând astfel şi colaborarea cu Ovidiu Komornyik şi casa de discuri a acestuia, „Ovo Music”, cea care în februarie 2007 editează primul album de autor al artistei, intitulat „Vino aici”.

Albumul conţine 10 piese, printre care şi arhicunoscuta „Ouă de rouă” sau „Trei galoşi”. În cadrul premiilor muzicale radio, oferite de Radio România Actualităţi, piesa care dă titlul albumului – „Vino aici” – câştigă premiul pentru cea mai bună piesă folk, iar Zoia Alecu câştigă premiul pentru cel mai bun artist folk.

„Am muncit foarte mult, dar n-am avut de ales, pentru că în meseria asta nu ai voie sa te culci pe-o ureche, trebuie să confirmi mereu, ca să rămâi în cărţi”, mărturiseşte artista. Încet-încet, devine o prezenţă constantă în cadrul festivalurilor de profil – „Folk You”, „Chira Chiralina” (Brăila), „Corona Folk” (Braşov) etc.

Doi ani mai târziu, tot cu 10 piese, apare cel de-al doilea album, intitulat „Cărări de maci”, un album care, pe lângă piesele de dragoste, surprinde frânturi de cotidian şi social, într-o uşoară notă de umor. Colaborează cu Vasile Şeicaru la albumul acestuia – „În oraşul cu floare de tei” (2009). Cel de-al treilea album, intitulat „Printre lupi”, apare în 2012, tot la „Ovo Music”.

„«Cărări de maci» este darul meu pentru toţi cei care mă iubesc. Ştiu că doar cântând pot îmbrăţişa lumea întreagă, doar cântând mă pot împărţi în milioane de fărâmituri de dragoste cât să ajungă pentru toate sufletele însetate de frumos. (…) Sunetele trebuie să fie în pas cu vremea, pentru că de la un an la altul sunt sonorităţi noi, linii noi, tendinţe noi. În clipa în care nu ţii pasul cu vremea te plafonezi, lumea începe să te uite sau rămâi cu un public foarte restrâns care te place aşa cum erai tu pe vremuri şi care nu e interesat de ceva nou”, afirmă Zoia pe blogul său.

Melodia „Printre lupi” i-a adus un premiu, la Gala Radio România Actualităţi, pentru cea mai bună piesă folk a anului 2012. Când cântă, Zoia arde ca o flacără sau, cum spune ea, se topeşte „în sufletele oamenilor”.

„Am fost întrebată cât de mult îmi place viaţa. Şi pentru ce anume merită să trăieşti. Iar eu am răspuns… pentru tot ce vezi cu ochii! (…) Dacă deschizi ochii mari şi priveşti în jurul tău găseşti o mulţime de motive. Oamenii care ştiu să privească se bucură mai mult şi trăiesc mai frumos. (…) Fericirea e momentul acela scurt şi intens când reuşeşti ceea ce-ţi propui. E ca un răspuns la o aşteptare îndelungată. Şi, bineînţeles, merită să trăieşti ca să iubeşti. Iubirea e de foarte multe feluri. E iubire pentru copii, pentru fraţi, pentru părinţi, dar şi iubire pentru meserie, pentru semeni. Cred că toate astea alcătuiesc un cerc superb. Dacă una singură nu există, nu mai e cerc, şi asta înseamnă că nu înţelegi iubirea în sensul ei profund creştin, de iubire pentru tot ceea ce te înconjoară”, mărturiseşte artista. (Text: Agerpres, Foto: zoiaalecu.ro, Video: youtube.com)

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.