Zghihara de Huşi

0
24

vinuri-Husi

Zghihara de Huşi este un vechi soi românesc de viţă-de-vie, care îşi are originea pe malurile Prutului. Soiul este mult mai vechi decât localitatea şi podgoria Huşi, al cărei nume îl poartă în prezent.

Podgoria Huşilor ocupă un loc aparte între podgoriile româneşti, notează M. Macici în cartea „Lumea vinurilor. Vinurile lumii”. La fel ca alte podgorii din Moldova, şi aceasta a fost apreciată de domnul Ştefan cel Mare (1457-1504), care a contribuit semnificativ la dezvoltarea ei. A ctitorit aici o biserică şi o reşedinţă domnească, ridicând localitatea la rangul de târg.

De asemenea, Dimitrie Cantemir, care era originar din acele locuri, a lăsat cele mai vechi însemnări despre vinurile de Huşi. Astfel, în „Descriptio Moldaviae”, el aşază vinul de Cotnari pe cea mai înaltă treaptă a calităţii, apoi menţionează: „îndată după acesta, vinul de la Huşi, în ţinutul Fălciului, e socotit cel mai bun”.

De asemenea, calitatea vinurilor din vechea podgorie a Huşilor este elogiată de mulţi călători străini care ne-au vizitat ţara, cum ar fi Marcus Bandini, care spunea că „Huşiul, străveche aşezare a podgoriilor Moldovei, produce un vin gustos, aromat şi foarte căutat” („Codex Bandinus”, 1646).

Podgoria Huşilor s-a extins cu timpul, ajungând, în prezent, să se întindă pe colinele dintre Prut şi Bârlad, de la sudul judeţului Iaşi, pe aproape toată lungimea judeţului Vaslui. Un soi renumit al acestei zone este Zghihara de Huşi, care se cultivă, în prezent, în inima podgoriei, respectiv în centrele viticole Huşi şi Avereşti. Zghihara de Huşi face parte din acelaşi sortogrup cu Galbena de Odobeşti şi cu Bătută neagră.

Este cunoscut şi sub sinonimele Zghihară Galbenă, Ghihară, Zghihară verde bătută, Poamă de Huşi, Poamă moldovenească, Galbenă de Huşi, Poamă vinoasă de Huşi etc. Este un soi autofertil, viguros, cu o creştere mare, are o bună rezistenţă la secetă, fiind, însă, sensibil la ger şi la brumele de primăvară.

Strugurii sunt rămuroşi, răsfiraţi, neuniformi, cu boabe neomogene şi dese. Boabele sunt sferice, de culoare verde-gălbui şi au pete ruginii pe partea expusă la soare. Strugurii ajung la maturitate spre sfârşitul lunii septembrie-începutul lunii octombrie, fără a ajunge la o concentraţie mare de zaharuri, de regulă până la 170-180 g/l.

Din soiul Zghihară se obţin vinuri albe seci, uşoare, acide, fără o aromă primară anume, notează prof. Viorel Stoian în „Marea carte a degustării vinurilor”. Ele sunt de culoare verde-gălbui, au o tărie alcoolică de 9-10% vol. şi aciditate ridicată, de 5-6 g/l, ceea ce le conferă vioiciune şi prospeţime.

 Au un gust acrişor, cu o nuanţă uşoară de măcriş. Se consumă tinere, pentru că nu se pretează la învechire. Din vinurile de Zghihară se pot obţine vinuri spumante. De altfel, acesta a fost unul dintre primele soiuri folosite pentru prepararea spumantelor româneşti, în anul 1913, notează I. Puşcă, în cartea „Vechi soiuri româneşti de viţă-de-vie”. De asemenea, datorită acidităţii ridicate, se pretează pentru obţinerea distilatelor de vin de calitate.

Vinurile de Zghihară se armonizează foarte bine cu mâncăruri pe bază de peşte, scoici, fructe de mare, brânză telemea, zacuscă, peşte afumat şi mâncăruri de legume. Peştele de apă dulce (crapul, păstrăvul, şalăul, scrumbia), aproape întotdeauna mai delicat, va fi însoţit de vinuri albe tinere, cu tăria alcoolică mai redusă, printre care Zghihara de Huşi, recomandă prof. Liviu Dejeu în volumul „Vinul şi sănătatea”.

Potrivit lui Radu Anton Roman, în cartea „Bucate, vinuri şi obiceiuri româneşti”, vinul de Zghihară poate însoţi cu succes cârnaţii de Pleşcoi, cârnaţii olteneşti, ghiudemul şi salamul de Sibiu. Fiind un vin alb sec, uşor, Zghihara de Huşi este unul dintre vinurile potrivite spre a fi consumate în sezonul de vară şi de toamnă. (Text: Agerpres, Foto: casa-de-vinuri-husi.pedrumulvinului.ro)

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.