Of, cum te stingi sărmană ţară
şi cum arzi
şi cum ningi –
Mă gândesc – a câta oară –
câte înduri,
câte auzi, dar nu plângi!
Poate nici lacrimi nu ai
de unde să mai curgă şi ele
dar – Doamne –
cât încă putere ne dai,
lumină şi stele
Nu te lăsăm, atât cât vei fi,
aici suntem
pentru ai noştri copii!
Autor: Cosmin Neidoni