Un supervulcan din Europa dă semne că se „trezeşte”

0
26

campi-flegrei

Sub picioarele a milioane de persoane există un supervulcan care a început să dea semne că se „trezeşte”. Supervulcanul, numit Campi Flegrei, are o suprafaţă de aproape 13 km şi se află sub golful Napoli, în largul Italiei.
Monitorizarea recentă a dus la descoperirea unor semne privind trezirea unuia dintre cei mai mari vulcani din Europa, relatează revista Forbes în ediţia sa online.

O echipă internaţională de geologi a monitorizat craterul vulcanului pentru semne de activitate şi a publicat rezultatele privind creşterea pericolului unei erupţii la 20 decembrie în revista Nature Communications.

Campi Flegrei, care înseamnă în italiană „câmpii în flăcări”, se crede că s-a format cu sute de mii de ani în urmă şi a erupt de mai multe ori în perioadele geologice recente. Erupţia iniţială, care s-a produs cu 200.000 de ani în urmă, a declanşat o „iarnă vulcanică” din cauza cantităţii masive de cenuşă aruncate în atmosferă.

Vulcanul a erupt din nou în urmă cu 40.000 de ani şi respectiv 12.000 de ani. Se crede că erupţia din urmă cu 40.000 de ani ar fi provocat moartea majorităţii hominizilor din specia Homo Neanderthalensis din Europa şi că a fost una dintre cele mai mari din toate timpurile. În vremuri mai recente, Campi Flegrei a erupt în 1538 pentru opt zile consecutiv, ridicând un nor de cenuşă în Europa şi ducând la formarea aşa-numitului Monte Nuovo.

Măsurătorile recente care au vizat supervulcanul Campi Flegrei au descoperit semne pentru ceea ce este numit în terminologia ştiinţifică Presiunea critică de degajare a gazului, în care vulcanul poate începe o fază de instabilitate şi de activitate vulcanică. Această presiune critică este o fază în care gazul din vulcan poate ieşi din magmă şi încălzi gurile de evacuare hidrotermale, fluidele şi rocile. Presiunea sporită şi căldura poate duce la deformarea rocii şi chiar la distrugerea integrităţii acesteia, respectiv la o erupţie vulcanică.

Oamenii de ştiinţă au măsurat deformarea accelerată a structurii vulcanului, care a crescut recent din cauza presiunii gazoase tot mai mari. Potrivit oamenilor de ştiinţă, a existat o creştere de 1,25 de picioare (un picior este echivalent cu 0,3048 metri) a nivelului craterului din 2005.

Gazul la presiuni ridicate de sub suprafaţa vulcanului este excepţional de periculos şi poate duce rapid la un proces necontrolat de feedback pozitiv, care în general are tendinţa de a provoca instabilitatea unui sistem.

Potrivit cercetătorilor citaţi de Forbes, gazul este dizolvat în lichid în magmă, stare în care este relativ stabil. Dacă gazul începe să se elibereze şi să se ridice aproape de suprafaţa Pământului prin intermediul magmei, acesta reduce presiunea magmei de dedesubt. Asta face ca şi mai mult gaz să iasă din stare lichidă şi să se ridice în coloana de magmă.

Într-un moment, poate apărea o situaţie scăpată de sub control în care presiunea gazului poate duce chiar la o erupţie, într-un mod care este similar cu cel al erupţiilor de gaze sau petrol din puţurile de exploatare.

Locaţia supervulcanului Campi Flegrei este una alarmantă, acesta aflându-se imediat în apropierea zonei metropolitane Napoli, o regiune cu o foarte mare densitate a populaţiei. Din acest motiv vulcanul este monitorizat în prezent de Institutul naţional italian de geofizică de la Roma, unde sunt analizate măsurători în timp real pentru depistarea unei ameninţări sporite.

În ciuda semnelor tot mai pronunţate de activitate, este foarte dificil de determinat punctul critic în care vulcanul ar putea începe să erupă. Totuşi, guvernul italian a ridicat recent gradul de ameninţare presupus de activitatea vulcanică de la verde la galben, stadiu care impune o monitorizare ştiinţifică constantă. Cele mai comune semne ale unei erupţii probabile sunt creşterea presiunii gazului, creşterea altitudinii suprafeţei vulcanice şi o intensificare a activităţii seismice în interiorul vulcanului.

Din nefericire, cel mai bun lucru care poate fi făcut este să se monitorizeze activ vulcanul pentru semne de intensificare a activităţii. Cu toate acestea, este posibil ca o erupţie să nu aibă loc în secolul următor, pentru că este imposibil să se realizeze un model fidel al modului în care se produc aceste evenimente. Ca şi în cazul altor procese geologice de pe Pământ, semnele creşterii instabilităţii sunt simplu de depistat, în timp ce punctul critic în care evenimentul este inevitabil este foarte dificil de prezis, notează Forbes. (Text: Agerpres, Foto: 3bmeteo.com)

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.