Un secol de la dispariţia ambarcaţiunilor de pe Someş

0
26

raul Somes-01

Râul Someş, cândva importantă rută de comerţ, nu mai este străbătut de ambarcaţiuni de circa un secol. Directorul Muzeului Judeţean Satu Mare, Felician Pop, a declarat că istoria oraşului este legată de râul Someş, depinzând în mare măsură de acest râu, însă odată cu dezvoltarea transportului rutier, nu a mai existat interes pentru cel naval, care, încet-încet, a dispărut.

În vreme ce în alte oraşe s-a investit în amenajarea malurilor râurilor ca zone de promenadă, nu se ştie din ce cauză autorităţile sătmărene nu au făcut acest lucru. Înainte, Someşul oferea cel mai important loc de pomenadă în Satu Mare. Azi, la doar câţiva metri de Palatul Administrativ, de cel mai central punct al municipiului, se află o zonă cu bălării, frecventată doar de pescari.

„A trecut un secol de când au dispărut vapoarele de pe Someş. Era bordelul Lido, erau debarcadere unde veneau vapoarele, puteai coborî, urca. Satu Mare avea şi o foarte bună tradiţie în sporturile nautice şi cayac canoe, până în anii 1980. Tradiţia a continuat până în vremea regimului comunist mult şi bine. Toate erau legate de Someş, unde se făceau antrenamente. Au dispărut la fel cum au dispărut atâtea şi atâtea şi, probabil, n-a fost cine să le mai susţină, nu s-au mai format generaţii noi”, a declarat Felician Pop.

La începutul secolului trecut, pe malul Someşului au fost vile frumoase, căsuţe de vacanţă, iar zona era una de relaxare. Astăzi, nu există nici măcar un traseu, doar cărări făcute de pescari sau de tinerii care se scaldă vara.

„Someşul a fost întotdeauna un loc unde lumea mergea cu vapoarele, mergea la promenadă, erau terase, toate distracţiile din lume erau pe malul Someşului şi au dispărut toate. Când s-au făcut săpături, când s-a făcut Palatul Administrativ, s-au scos vane de marmură roz”, a mai spus Felician Pop.

De altfel, istoria municipiului Satu Mare este legată de activitatea de pe Someş, fiind încă din Evul Mediu un important centru comercial. Dovadă stă cea mai mare monoxilă descoperită pe teritoriul României, găsită în 1963, având o lungime de 12 metri, ce datează din secolele XIV-XV.

„Cea mai mare monoxilă din România, monoxila de la Berindan, este expusă în curtea Muzeului Judeţean. Pe tipul acesta de monoxile se transporta sarea de la Dej spre Ungaria. Satu Mare era târg de sare. Aici se vămuia sarea, numele german este Salzmarkt, adică târgul de sare. Satu Mare era în Partium, nu în Transilvania, şi de aceea aici se vămuia sarea. Lumea nu ştie multe despre asta. Pe Someş era drumul cel mai lejer, veneau de la Ocna Dej şi mergeau pe Someş, Tisa şi ajungeau în Ungaria. În Ungaria nu era sare şi atunci de aici purtau toată sarea. Era foarte scumpă”, a mai spus Felician Pop.

raul Somes-02

Încercările din ultimii 10 ani de a se relua activitatea navală pe Someş nu au reuşit. Directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Satu Mare, Elisabeta Bekessy, a încercat implementarea unor proiecte de amenajare a râului pentru navigaţie, însă deocamdată nu a găsit finanţare decât pentru întocmirea unor studii. Potrivit lui Bekessy, transportul pe apă este mult mai ecologic decât cel rutier, dar costurile pentru decolmatarea râului sunt foarte mari.

Ea povesteşte, cu entuziasm, că şi-ar dori ca Someşul să redevină ce a fost în urmă cu 100 de ani şi că încearcă să convingă autorităţile să facă schimbările necesare.

Acum 100 de ani, pe Someş erau vaporaşe, se transporta marfă. Am o carte poştală de atunci cu un vaporaş de transport marfă. Oamenii se plimbau cu vaporaşe pe Someş, era potrivită această activitate şi pentru agrement, de fapt asta am dori noi, dacă devine Someşul navigabil, să promovăm turismul ecologic. Un prim pas ar fi să realizăm două pontoane. Am şi stabilit locaţia, cea mai accesibilă este chiar la mijlocul ştrandului vechi, unde am putea realiza un ponton, respectiv lângă Palatul Administrativ, al doilea. Prin urmare, tinerii care doresc să se plimbe cu iubitele pe Someş închiriază o barcă la pontonul de la ştrand şi, pe o distanţă de doi km, se plimbă cu ea. Sau turiştii pot coborî la Palat şi să viziteze Centrul Nou şi Centrul Vechi al municipiului Satu Mare”, explică Elisabeta Bekessy.

Dacă în urmă cu câţiva ani cineva ar fi vrut să investească în Someş, nici măcar nu ar fi ştiut de unde să înceapă. Acum este realizat un studiu complet, fiind nevoie de doar de un curajos om de afaceri care să pună la bătaie cel puţin 200.000 de euro.

„Agenţia pentru Protecţia Mediului a realizat toate studiile de evaluare a impactului, din punct de vedere al biodiversităţii, studii hidro. Avem toată documentaţia şi baza de date, pentru ca, dacă vine un investitor şi vrea să investească în Someş, să aibă toate informaţiile tehnice pentru a obţine Acordul de mediu. Nu mai este niciun impediment. Înainte de a realiza aceste studii nu am avut date efective. Dacă venea cineva, ‘am 200.000 de euro, vreau să investesc’, nu putea să obţină Acordul de mediu pentru că nu au fost date legate de Someş. Orice investitor poate să vină şi să depună solicitare de realizare de investiţii pe Someş. Avem zonele de pe Someş unde investitorii trebuie să ştie că sunt nişte habitate de păsări care nu trebuie perturbate. Odată cu navigabilitatea, am putea pune la punct şi malurile cursului de apă, s-ar putea face mici ştranduri. În Timişoara sau în alte localităţi orice mic curs de apă se amenajează şi e zonă de promenadă pentru cetăţeni. Și aici, în Satu Mare, ar fi fost frumos ca, de-a lungul malului. să fie o porţiune unde oamenii să poată să îşi plimbe câinii, de exemplu, sau un mic ştrand cu acces la Someş”, a mai spus directorul APM Satu Mare.

În anul 2007, un vaporaş cu câteva persoane, a ajuns la Satu Mare de la Nyiregyhaza, pe Someş, însă drumul a fost greoi, rămânând împotmolit în insulele de nisip de pe mijlocul râului.

Elisabeta Bekessy speră în continuare că Someşul va redeveni navigabil şi de aceea a organizat chiar şi un concurs de idei pentru proiectarea unui debarcader nou.( Text: Agerpres, Foto: satumareonline.ro)

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.