Din ce în ce mai mulţi români preferă să îşi petreacă week-end-urile şi concediile acasă, dar ca turişti, în Transilvania, luând-o pe urmele Prinţului Charles al Regatului Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, ce patronează o fundaţie care în ultimii 15 ani a reuşit prin 1.200 de proiecte să revitalizeze cinci oraşe şi 49 de sate din inima României.
Prin aceste proiecte au renăscut, practic, casele ardelenilor, transformate în case de oaspeţi, iar meşteşugurile uitate ale bunicilor au prins din nou viaţă, fiind învăţate de tineri, care fac demonstraţii de măiestrie pentru zeci de mii de turişti, ce sosesc anual din toate ţările lumii.
„La noi, la Viscri, a început în anul 2.000, când am fost prima dată incluşi într-un ghid şi, de obicei, turiştii nu vin datorită Alteţei Sale Regale (Prinţul Charles – n.r.), ci vin pentru autenticitatea locului, vin pentru ceea ce ei au pierdut în ţările lor. Avem în ultimul timp, foarte mulţi români. Ei vin din cauza Alteţei Sale Regale. E foarte bine că vin, dar descoperă celelalte lucruri care sunt importante. Desigur, Alteţa Sa Regală face lobby pentru noi şi face lobby pentru România, dar ce este cel mai important sunt oamenii”, spune Caroline Fernolend, vicepreşedinte şi director al Fundaţiei Mihai Eminescu Trust.
Casele de oaspeţi din Transilvania au acum şi un site, pe care turiştii pot face rezervare şi chiar pot plăti – experiencetransylvania.ro.
„Casele de oaspeţi şi bisericile fortificate sunt vizitate mai mult în sezonul de vară. Casele de oaspeţi la Viscri sunt închise din octombrie până în aprilie. Acum, abia se deschid şi casele fundaţiei, în celelalte sate. Noi aşa considerăm că atunci putem să le oferim turiştilor ceea ce este atractiv în sat, să facă o plimbare cu căruţa pe la meşteşugari, să facă plimbări cu bicicleta sau pe jos, să meargă la stână. Deci, noi pe lângă aceste monumente, încercăm să implicăm oamenii foarte mult în toată activitatea, ca fiecare om din sat să îşi găsească locul şi să beneficieze de această dezvoltare şi atunci şi păstrează. Aceasta am vrut să spun prin a face un patrimoniu să trăiască. Oamenii locului fac acest lucru”, a explicat Caroline Fernolend succesul acestui turism cultural şi culinar din Transilvania.
Cazarea costă 25 euro de persoană într-o cameră de oaspeţi dotată cu baie proprie şi 10 euro, dacă baia este la două camere. Un mic dejun şi o cină cu produse tradiţionale la ţăranii transilvăneni sau la casele fundaţiei costă 65 lei/ persoană/ zi. Din aprilie şi până în octombrie, turişti de pe aproape toate continentele vin în România să trăiască o experienţă unică în cele 11 case de oaspeţi ale Fundaţiei patronate de Prinţul Charles, plus alte sute de case ale ţăranilor ardeleni, învăţaţi să facă agroturism.
„Fundaţia Mihai Eminescu Trust deţine câteva proprietăţi în sate, pentru a da tonul cum credem noi că ar trebui să arate o casă de oaspeţi, unde să păstrăm autenticitatea locului, mobilierul tradiţional care există în acel sat, specificitatea fiecărei localităţi şi mâncărurile specifice care sunt acolo. Doamnele care au participat la cursuri de agroturism administrează aceste case, dar majoritatea camerelor din casele de oaspeţi sunt la oamenii locului, deci sunt proprietarii care oferă o cameră sau două pentru turişti”, afirmă Caroline Fernolend.
Viscri, localitate din judeţul Braşov, a devenit un adevărat „fenomen” al turismului transilvănean, datorită fundaţiei Prinţului Charles. Aici, anul trecut au venit 17.000 de turişti. Cei mai mulţi au înnoptat în casele localnicilor şi au luat masa cu bucate tradiţionale la aceştia, descoperind o altfel de Românie. Atât de renumit este satul Viscri, încât în localitate vin constant grupuri de japonezi care pictează peisajele din sat.
Deşi pare greu de imaginat, la fiecare două săptămâni, la Viscri sosesc turişti din Australia, îndrăgostiţi de mâncarea, liniştea, mirosul de fân, brânza, zacusca, dar şi biserica săsească fortificată, monument UNESCO. Retras, pe drumul ce leagă cetatea Braşovului de cea a Sighişoarei, satul săsesc Viscri are o biserică impunătoare, albă, dar şi case renovate cu ajutorul fundaţiei patronate de Prinţul Charles.
Vara, la Viscri, sunt foarte mulţi turişti, încât satul a devenit neîncăpător. În aceste condiţii, Fundaţia Mihai Eminescu Trust a început să promoveze, de trei ani, şi celelalte sate săseşti din Transilvania. Spre exemplu, fundaţia patronată de Prinţul Charles intenţionează să aducă mult mai mulţi turişti în două localităţi săseşti din judeţul Sibiu, la Alma Vii.
Fundaţia investeşte aproape două milioane de euro, din fonduri norvegiene, ca să redea frumuseţea bisericii fortificate din Alma Vii. Mai mult, la Alma Vii se va face şi un film de prezentare, pentru a fi promovat în toată lumea.
„De trei ani, fundaţia a făcut un program de promovare foarte puternic pentru celelalte sate, în afară de Viscri, pentru că la Viscri avem prea mulţi turişti şi în celelalte sate, prea puţini. (…) Am început un proiect de restaurare a bisericii fortificate de la Alma Vii. Am câştigat un grant din fonduri norvegiene, aproape 1,8 milioane de euro, pentru această biserică fortificată. (…) În acest proiect mare pentru Alma Vii, pe lângă restaurarea bisericii fortificate, noi o să punem în valoare fiecare turn cu o expoziţie permanentă, cu demonstraţii ale meşterilor locali şi promovare turistică. Se va face un film (…) care va fi promovat în toată lumea, ca să vină mai mulţi turişti la Alma Vii”, precizează Caroline Fernolend.
Anul trecut, atât la Alma Vii, cât şi la Mălâncrav, în judeţul Sibiu, au fost doar câteva sute de turişti. La Conacul de la Mălâncrav, turiştii care vor ajunge din iunie până în octombrie vor avea şansa să vadă pe viu meşteşugarii locului. Chiar şi cetăţenii de etnie romă, izolaţi la marginea satului, dar buni meşteri ai nuielelor, vor fi puşi în valoare, ca să ajute la dezvoltarea satului, prin turism.
„Am câştigat un proiect, prin care, din iunie până în octombrie, de marţi până sâmbătă, unul din meşteşugarii din sat, va prezenta meseria lui (la Mălâncrav – n.r.) Deci, într-o zi se vor ciopli grinzi, în altă zi se face cărămidă, în altă zi se pot vedea doamnele care ţes, se poate vedea cum se face pâinea. Se poate vedea cum se împletesc coşurile, comunitatea de romi care e la marginea satului, o aducem în mijlocul satului, unde le-am creat un atelier ca să facă coşuri. Aşa sperăm ca numărul de turişti să crească anul acesta, faţă de anul trecut”, a mai spus Caroline Fernolend.
Succesul fundaţiei britanice, înfiinţată în 1987 la Londra, şi care există de 15 ani în România, se explică prin dorinţa reală de implicare. Fundaţia Prinţului Charles a realizat în 15 ani, în Transilvania, 1.200 de proiecte, în 54 de localităţi. Fundaţia deţine 11 case de oaspeţi şi s-a implicat în renovarea a 565 de case ale ţăranilor transilvăneni. A restaurat 50 de şuri părăsite şi lăsate în ruină. A şcolarizat 23 de ardelence, pentru a face turism profesionist, ele administrând casele fundaţiei. Şi, la fel de important, fundaţia s-a implicat în restaurarea monumentelor, bisericilor cetăţi, cu meşteşugari ardeleni, pe care, dacă nu i-a găsit pe moment, i-a format.
„Pentru noi este foarte important ca acel monument, dacă e restaurat, să fie restaurat cu forţe locale, cu meşterii pe care i-am format în decursul anilor, pe urmă acest monument să aibă viaţă. De asta până astăzi avem bisericile fortificate, pentru că a existat o comunitate căreia i-au aparţinut aceste biserici, care le-a întreţinut, le-a folosit. Noi credem că monumentele trebuie să trăiască împreună cu comunitatea. Oamenii dau viaţă monumentelor. Fundaţia are foarte puţine proprietăţi, are 11 case, în 49 de sate, în care lucrăm, şi 5 oraşe. Din 1.200 de proiecte, 565 au fost asupra proprietăţilor private a oamenilor. Am început cu faţadele pentru a da oamenilor o mândrie, că au o casă frumoasă. Lucrăm cu opt arhitecţi specialişti în restaurare. Am restaurat aproape 50 de şuri, au învăţat oamenii cum să facă îmbinările de lemn. Am lucrat la nouă biserici fortificate”, este un scurt bilanţ al fundaţiei care a reinventat ospitalitatea ardelenească şi a făcut-o celebră în toată lumea.
Fondată la Londra, înainte de Revoluţia din 1989 din România, cu scopul iniţial de „sprijinire a intelectualilor români de a fi în contact cu universităţi din Vestul Europei”, Fundaţia Mihai Eminescu Trust s-a făcut remarcată după ce Prinţul Charles a sprijinit acest proiect şi a ţinut un discurs despre situaţia satelor din România către Societatea Civilă Londoneză, când planul de sistematizare al lui Ceauşescu punea în pericol mii de sate cu valoare istorică.
După 1990, fundaţia s-a dedicat protejării patrimoniului istoric transilvănean. În anul 2.000 a fost fondată filiala românească a Mihai Eminescu Trust, care activează sub patronajul Prinţului de Wales şi coordonează proiectele de conservare a patrimoniului şi revitalizare a satelor. (Text: Agerpres, Foto: experiencetransylvania.ro, facebook.com/experiencetransylvania.ro, Video; youtube.com)
