Terapia prin dieta ayurvedică

dieta-ayurvedica

Dieta ayurvedică, inspirată de terapia indiană cu acelaşi nume, este concentrată asupra stării generale de bine a fiinţei umane în relaţie cu mediul pentru atingerea echilibrului, permite consumul de alimente fără a se axa pe cantitate şi diversitate, atât timp cât sunt asigurate suficiente calorii, şi pune accent pe calitatea meselor şi mişcare, explică nutriţionistul Lygia Alexandrescu.

Ea aminteşte că programele ayurvedice, în fapt o serie de terapii, presupun exerciţii fizice şi de respiraţie, o alimentaţie care respectă principii specifice, detoxifiere sau purificare şi meditaţie.

Din aceste motive, adaugă specialistul, dieta ayurvedică, bazată pe aceste principii, câştigă tot mai multă popularitate în lumea occidentală, fiind preferată de cei care caută metode de îngrijire a sănătăţii netradiţionale şi orientate spre starea generală de bine a fiinţei umane.

„Principiile nutritive Ayurveda nu limitează cantitatea şi diversitatea alimentelor ce pot fi consumate. Ca urmare, o astfel de dietă nu va fi lipsită de principalii nutrienţi necesari organismului pentru o bună funcţionare, cu condiţia să se consume suficiente calorii, obţinute dintr-o varietate largă de alimente”, mai explică Lygia Alexandrescu.

Spre exemplu, culorile alimentelor nu semnifică numai că acestea arată bine, ci faptul că elementele nutritive prezintă culori diferite. Cu cât este mai intensă o anumită culoare a unui aliment, cu atât conţinutul în anumiţi nutrienţi este mai mare.


Nutriţia ayurvedică, adaugă ea, identifică şase gusturi: dulce, acru, sărat, amar, iute şi astringent, care sunt de fapt forme cuantificabile ale anumitor energii existente în materia vie. Există şi anumite tipuri constituţionale şi se presupune că fiecare individ poate fi încadrat preponderent într-unul din ele: Vata, Pitta sau Kapha, având trăsături individuale unice şi o anumită predominantă a energiilor subtile, arată nutriţionistul.

„Esenţială în nutriţia ayurvedică este calitatea ingredientelor consumate şi la fel de importante sunt: modalitatea (niciodată pe fugă, în picioare sau întinşi etc), ora la care se consumă şi capacitatea de a fi digerate de fiecare individ. Se recomandă astfel o rutină orară zilnică a meselor, urmate imediat de 100 de paşi făcuţi fără întrerupere. Conform acestei practice, după fiecare masă, stomacul ar trebui să conţină o parte lichid, două părţi solide şi o parte să rămână liberă pentru aer”, subliniază Lygia Alexandrescu.

Prin urmare, ideea de bază este să consumăm cât mai multe alimente proaspete sau gătite dietetic înainte de masă sau măcar în ziua în care se consumă, la o temperatură plăcută – nici fierbinţi, nici foarte reci -, fără a fi antrenaţi şi în alte activităţi – condus maşina, urmărit ştiri, conversaţii contradictorii etc.

Concret, arată nutriţionistul Lygia Alexandrescu, în dietă sunt permise: soia/ tofu nesărat, carnea albă de pasăre, albuş de ou, fructe şi legume, peştele, untul, cereale integrale, ulei de măsline sau de avocado, cocos, seminţe de dovleac, seminţe de floarea soarelui, scorţişoară, seminţe de coriandru, mărar, chimen, menta, şofran, tumeric.




Printre alimentele interzise se numără: carnea cu conţinut crescut în grăsimi, iaurturile, brânzeturile, concentrat de legume, muştar, murături, sare, dressing de salată, condimente picante, oţet, margarină. (Text: Agerpres, Foto: ayurang.com)