Într-o lume în care suntem cu toţii pe fugă, în care mâncăm de multe ori haotic, negândindu-ne la urmări şi punându-ne singuri în pericol sănătatea, există şi oameni care au decis să aleagă un stil de viaţă sănătos, care îi poate defini din toate punctele de vedere.
„Tot ceea ce ne reprezintă este stocat în sufletul, spiritul nostru, eul dezbrăcat de toate influenţele externe, false imagini despre noi înşine, false imagini în ochii altor persoane. Acest spirit este propriul Dumnezeu. Alegeţi să-i construiţi un templu cu grădini şi parcuri pline de viaţă, nu un cimitir. Ceea ce consumăm, prin prisma faptului că poate avea o vibraţie mai intensă sau mai puţin intensă, ne influenţează calitatea vieţii, acurateţea minţii.
Corpul consumă enorm din potenţialul de energie pe care îl produce pentru a transforma alimentele înapoi în energie. Alimentele vii nu au doar un tranzit rapid, consumând puţină energie, dar şi produc mult mai multă şi de calitate. Alegeţi să nu treceţi pe la doctor sau farmacist pentru a avea o viaţă de calitate. Simţiţi pe pielea voastră ce reprezintă «a trăi», nu lăsaţi pe alţii să vă spună”, este, pe scurt, sfatul unui tânăr vegan, care vă invită să-i citiţi povestea şi să luaţi în calcul, măcar pentru o clipă, ideea de a vă înfrumuseţa viaţa.
Bogdan Vacon, un tânăr de 34 de ani, a ales să trăiască sănătos, în urmă cu patru ani luând decizia să adopte un stil de viaţă care îi aduce multe avantaje: stilul vegan. Energia, sănătatea, pofta de viaţă sunt doar câteva dintre beneficiile unei alimentaţii sănătoase, spre care cu toţii ar trebui să ne îndreptăm măcar o dată privirea şi să înţelegem ce presupune el.
„Stilul vegan nu reprezintă doar un gen de alimentaţie, din punctul meu de vedere, stilul vegan e un mod de viaţă, fiindcă de cele mai multe ori atârnă de anumite principii, unele chiar spirituale. Eu îi atribui stilului vegan un motto: «Mănâncă pentru a trăi, nu trăi pentru a mânca!» Stilul vegan presupune de cele mai multe ori a empatiza cu speciile animale. Viaţa nu este creată de noi; noi doar, în cele mai fericite cazuri, îi putem asigura condiţiile pentru a se putea întâmpla, dacă ne referim la animalele domestice, deci nu avem dreptul să privăm alte fiinţe de acest privilegiu divin.
În ceea ce priveşte beneficiile sale, cuvintele sunt inutile. Eu îndemn pe oricine să încerce ca să se convingă de avantaje. Mulţi compară alimentaţia vegană cu un post ortodox în care şi-au administrat cartofi prăjiţi, cu mâncăruri suprasaturate de săruri, prăjeli şi margarine, din care au tras simpla concluzie că le-a fost permanent foame şi nu au simţit nicidecum că le-ar fi mai bine”, spune tânărul.
Printre beneficiile esenţiale pe care Bogdan le enumeră, şi asta din momentul în care a învăţat şi a ales să mănânce corect, nu doar ce este bun, sunt energia şi pofta de viaţă.
„Odată ce descoperi această stare de bine, doar corupt cu cine ştie ce mirosuri şi cine mai ştie ce trucuri (precum potenţiatori de gust şi arome artificiale care sunt nelipsite din alimentele procesate) sau pervertit de ignoranţă te mai întorci la vechiul stil de viaţă. Poate sunt subiectiv, dar, după ce încerci, vrei tot mai mult, sacrifici orice moft pentru starea generală de bine, simţi că renaşti. Sănătatea este un alt beneficiu care se simte treptat pe termen lung. Eu simt răcelile ca pe o mahmureală, care nu mă ţin mai mult de două zile, şi am avut ocazia doar de două ori să răcesc de când sunt vegetarian, pe când, înainte, răceam şi toamna, şi primăvara, şi eram muribund timp de câte două-trei săptămâni. Senzaţii de greutate, de iritaţie, greaţă, constipaţie erau ca la ele acasă, acum sunt ani de când nu am mai simţit aşa ceva„, precizează el.
Acesta consideră că în jurul nostru nici măcar apa sau aerul nu mai sunt de calitate. Unde mai pui şi o piaţă concurenţială unde producătorii de alimente aruncă în luptă arme grele precum monoglutamatul de sodiu, benzoatul de sodiu, carmin, guma arabică, agenţi de afânare, coloranţi sintetici, zahăr şi săruri cât cuprinde, dar şi hormonii de creştere injectaţi animalelor pentru a ajunge pe rafturi în cel mai scurt timp.
Bogdan spune că, pentru o viaţă sănătoasă, oamenii au nevoie de aminoacizi esenţiali, acizi graşi nesaturaţi, antioxidanţi, elemente minerale, vitamine pentru sporirea imunităţii prin curăţirea eficientă a sângelui, pentru prelungirea vieţii enzimelor metabolice, pentru lupta cu radicalii liberi care sunt responsabili de activarea tumorilor latente şi îmbătrânirea precoce, pentru întreţinerea arderilor, pentru un tranzit digestiv regulat, pentru biochimie echilibrată a organismului ş.a.m.d. Aceste avantaje pot fi asigurate doar prin consumul de fructe şi legume proaspete, uleiuri naturale presate la rece, seminţe netratate termic, cereale integrale şi sport.
Tânărul, care este căsătorit şi are o fetiţă în vârstă de doi ani, a ales acest regim de viaţă în urmă cu patru ani. Era carnivor convins până a decis să îşi schimbe radical viaţa, descoperind că acest stil este cel care îl defineşte cu adevărat.
„Am fost diagnosticat la 26 ani cu o miocardită şi, după un spasm cardiac, am fost pasibil de infarct miocardic. Am hotărât să urmez regimurile prescrise de doctori (fără porc, mezeluri, sare, prăjeli etc.), însă, în afara scăderii în greutate, deşi urmam şi un program de mişcare şi aer liber, nu am simţit că aş fi fost refăcut. Am înţeles că m-am ales cu o boală cronică şi nu mai este loc de întors, însă nu m-am împăcat cu ideea. Ţin să menţionez că până a primi acest avertisment eram carnivor convins.
Motivat de regăsirea echilibrului, am cercetat pe internet şi, în urmă cu patru ani, am hotărât să renunţ la consumul de carne. După aproximativ un an am recoltat sânge pentru analize de laborator şi am constatat că glicemia şi colesterolul au coborât în valori normale, iar proteinele, calciul, fierul şi complexul vitaminelor B, mult peste pragul minim, în ciuda comentariilor (…) cum că vegetarienii nu au de unde să şi le procure”, adaugă Bogdan Vacon.
După adoptarea stilului vegan, Bogdan afirmă că, din punct de vedere motivaţional, a fost foarte determinat, deci nu a simţit sevraj, împotrivire sau vreo voce lăuntrică ispititoare. Spiritual, s-a simţit mult mai curat, mai încrezător, mai vibrant, iar fizic, mult mai vioi, mai energic. Apoi au apărut rezultatele pe plan medical: tensiune arterială, colesterol şi glicemie în limite, au dispărut greţurile, crampele abdominale, astenia de primăvară /toamnă sau migrenele.
În ceea ce priveşte ingredientele necesare acestui stil, cât îi permit resursele de timp şi spaţiu, Bogdan asigură pentru el şi familia sa ingrediente din cultura proprie, unde eforturile sunt ca procedurile să fie sută la sută bio, apoi suplimentează cu ce mai recoltează şi părinţii din gospodăria de la ţară, iar în cele din urmă, nevoit, păşeşte şi pe la piaţă şi magazine.
El recomandă magazinele şi farmaciile naturiste, care, mai nou, oferă înlocuitori pentru aproape toate produsele de origine animală, condimente curate şi alte produse alimentare care respectă principiile unei alimentaţii sănătoase. Ustensilele de gătit sunt cele obişnuite, doar în cazul alimentaţiei exclusive cu crudităţi există veselă pentru gătitul la soare, confiere şi alte proceduri. În prezent, şi-a propus să consume cel puţin jumătate din alimente în stare crudă, nu în totalitate, şi asta pentru că iarna produsele vegetale proaspete nu oferă prea multă încredere.
Are în plus faţă de bucătarii omnivori maşina de preparat lapte de soia, prese pentru tofu, aparat pentru iaurt din soia. Pâinea pe care o consumă este exclusiv făcută acasă, în baza reţetelor proprii, cu făină integrală, seminţe, verdeaţă, sau ceapă, ardei etc. Pentru reţetele pe care le prepară, Bogdan foloseşte ingrediente autohtone, mai rar exotice.
„Putem să spunem că ne bucurăm de o gamă variată de mâncăruri tradiţionale care să nu necesite cărnuri şi care să aducă un aport considerabil de proteine. Tradiţionalele sarmale de post noi le preparăm cu granule de soia şi seminţe de dovleac şi nucă, la care facem şi o piftiuţă cu legume tocate cubuleţe şi ciupercuţe picoline, şi eventual broccoli, pe care le închegăm cu o gelatină naturală din alge pe care o puteţi găsi sub denumirea de agar-agar. De asemenea, o fasole făcută în oala de pământ, la gura sobei, e o încântare în zilele de iarnă. Recomand iahnia de linte, întreagă sau mărunţită la blender. Deci poţi fi gurmand şi fiind vegetarian, eu mă declar, şi sincer, în anotimpul rece, surplusul de greutate îmi cam dă de furcă”, spune veganul.
De regulă, dimineaţa Bogdan bea o halbă sănătoasă de suc de fructe, proaspăt preparat la storcător. În anotimpul rece ingredientele de bază din care prepară sucurile sunt citricele, morcovii, bananele şi sfecla roşie, iar în celelalte anotimpuri, fructele de sezon, tomatele. Alteori consumă un bol de lapte de soia cu pudră de roşcove şi cereale (fulgi de cereale, musli cu fructe confiate, exclus cele îndulcite, colorate, caramelizate etc.). Despre soia el spune că este un ingredient fruntaş în bucătăria noastră, însă subliniază că doar soia nemodificată genetic. Anul trecut a reuşit să recolteze soia din propria grădină. Este o cultură nepretenţioasă, care nu solicită prea multă atenţie. Chiar şi fiicei sale i-a introdus laptele de soia în alimentaţie.
Bogdan a recomandat tuturor prietenilor acest stil de viaţă.
„Ţine de alegerea fiecăruia. Nu intenţionez să militez pentru asta, trebuie să mănânce o pâine şi măcelarul, şi doctorul, nu-i aşa? Atunci când prietenii ne vizitează optează pentru mâncarea vegetariană pe care o pun pe masă, în ciuda faptului că le prepar şi altceva mai puţin sănătos, cerând apoi să le mai gătesc şi cu altă ocazie. Subliniez faptul că sunt vegan, nu raw vegan, oricum nu privesc acest stil de viaţă ca pe un cult care te echipează cu ochelari de cal şi antifoane.
Alegerea mea în ceea ce priveşte stilul meu de alimentaţie versus cel raw vegan este motivat de faptul că, în anotimpul rece, nu poate fi un fruct sau o legumă mai sănătos decât o supă de legume congelate din propria cultură, nici măcar cele pe care scrie bio sau eco. Climatul ţării noastre nu permite acest stil alimentar, deci nici măcar nu-l recomand, însă, incontestabil, ponderea trebuie să fie în favoarea crudităţilor, dar să fie de sezon”, declară el.
Tânărul povesteşte ce l-a determinat să adopte acest stil de viaţă.
„În primul rând aveam un puişor în adâncul conştiinţei (toţi ne naştem cu el, cred, dar unii dintre noi decid să îl ignore), şi acest puişor îmi şoptea că nu e în natura mea să mă bucur de animale empatizându-le cât sunt în viaţă şi onorându-le cu un ospăţ de te doare ficatul post-mortem. Iar puiul acesta a crescut şi a făcut multe ouă, apoi inimioara mi-a dat şi ea un avertisment (problemele cardio-vasculare s-au dovedit să-mi fie până la urmă o călăuză, nu m-au ucis şi, cu siguranţă, m-au făcut mai puternic). Adunând toate dovezile şi toate avertismentele, voci lăuntrice şi principii la pasul dintre 2010 şi 2011, după ce împopoţonasem masa de Revelion cu tot felul de spurcăciuni, am hotărât să spun stop şi să o iau de la capăt”, afirmă Bogdan. Părinţii săi au fost cei mai sceptici vizavi de hotărârea sa. Acum mama, când îşi aşteaptă fiul în vizită, încearcă să-l surprindă cu cele mai interesante reţete vegetariene.
În ceea ce priveşte costurile acestui stil, Bogdan Vacon spune că fructele de sezon nu sunt doar cele mai sănătoase, dar şi mai accesibile. Iarna, portocalele sunt mai ieftine şi sănătoase, dar nu acelaşi lucru putem să spunem despre căpşune, spre exemplu. Şi legumele sunt în aceeaşi situaţie.
El este de părere că în jurul industriei cărnii există o promovare şi o evoluţie fantastică, iar profiturile sunt colosale.
„Aceştia îşi permit în mai puţin de două luni de când ia viaţă un pui să-l pună în vitrine la un kilogram şi jumătate, puternic hidratat, umflat cu steroizi şi hormoni de creştere. Justin Bieber devine, pur şi simplu, peste noapte, Hulk Hogan. Deci investiţia constă într-un ou, chimicale şi hrană pentru un timp foarte scurt. La cheltuieli atât de mici, preţurile pot să coboare. Vegetalele nu se lasă păcălite atât de uşor. Ingineria genetică urmăreşte plantele să supravieţuiască şi să ofere fruct în condiţii vitrege, dar nu de 3 ori mai repede. (…) Deci este puţin mai costisitoare alimentaţia vegană, dar în condiţiile în care îngrijeşti o grădină, cu resurse naturale, şi pui mâna pe unelte, nu erbicide, şi nu o stropeşti cu otrăvuri, iar pentru anotimpul rece congelezi tot ce se poate, ai să treci mai rar pe la piaţă, dar şi mai rar pe la doctor sau farmacie”, explică acesta.
De obicei, Bogdan caută o reţetă doar pentru a afla un truc cum se obţine o anumită textură sau o combinaţie de condimente care dă o savoare deosebită, însă nu respectă în detaliu reţetarul, ci adaugă şi anumite ingrediente care simte el că s-ar potrivi.
„Am să vă prezint reţeta pentru falafel preparată după adaptarea mea, un bun înlocuitor al chiftelelor de carne, chiar o ispită pentru carnivori, sau cel puţin aşa sper. Vom avea nevoie de o jumătate de kilogram năut, o legătură de pătrunjel (îl recomand să fie cât mai tânăr), o jumătate de căpăţână de usturoi (dacă găsiţi, iese mai bine cu usturoi verde, 3-4 fire de mărime medie), o legătură de ceapă verde, 3-4 linguri de făină de mei sau făină integrală de grâu, două linguriţe de chimen măcinat, o linguriţă piper (dacă îl râşniţi singuri, e preferabil să fie la o granulaţie mai mare decât pulberea), 1-2 linguriţe sare, o linguriţă curcuma (sau turmeric – reprezintă acelaşi lucru, se găseşte la magazinele cu specific naturist), o linguriţă de coriandru măcinat (sau un fir verde, dacă găsiţi, în caz contrar, puteţi renunţa la acest ingredient), seminţe măcinate maxim un păhărel, după preferinţele fiecăruia, şi două linguri de ulei de măsline.
Se lasă năutul la înmuiat cu 18-24 ore înainte. Apoi se vor adăuga în blender în ordinea în care le-am detaliat mai sus cu menţiunea ca în cele din urmă granulaţia năutului să nu fie mai măruntă decât cea a tărâţelor. Aluatul se pune fie la cuptor pe hârtie de copt, sub formă de turtiţe, fie la tigaie (mai puţin recomandat, deşi se leagă mai bine) în puţin ulei, sau la dry cooker fără ulei. Se vor prăji/ coace până ce îşi vor schimba culoarea. Pentru a coace mai puţin timp, putem fierbe boabele după înmuiere, pentru 20-25 minute. Mirosul va înnebuni vecinii, iar gustul creează dependenţă … garantat”, dă asigurări Bogdan.
El recomandă cartofii în coajă tăiaţi la o grosime de 6-8 mm, şniţele de soia fierte în prealabil şi stoarse de apă puse într-un vas cu aproximativ o oră înainte, cu ulei, seminţe măcinate, turmeric, sare, boia dulce, maghiran, busuioc, fiecare după preferinţe.
Apoi se vor scutura de excesul de ulei şi se vor coace pe grătar, asemenea celorlalte, până vor căpăta culoarea maronie. Pentru curăţarea prealabilă a grătarului, ca înlocuitor al grăsimii animale, se poate folosi un şerveţel îmbibat cu ulei sau o ceapă secţionată. Mai recomandă pentru grătar bureţii pleurotus care se pot aşeza chite.
„Aş dori să mai recomand un dressing pentru salate, inventat de mine, din ingrediente exclusiv vegetale. Uleiul, zeama de lămâie, sarea (fiecare după gustul şi preferinţele fiecăruia) şi încă pe atât apă se amestecă uşor într-un castron şi se îngroaşă cu pulbere din fulgi de porumb (se găseşte la magazinele naturiste sub denumirea de digesta). Se dă pe răzătoare măruntă un morcov şi o sfecla roşie mai mică şi se amestecă împreună cu compoziţia de mai sus, la care se poate adăuga verdeaţă până devine omogen. Se toarnă peste salata şi/sau legumele tocate”, recomandă Bogdan. (Text: Agerpres, Foto: fitday.com, commons.wikimedia.org,s3.amazonaws.com, chow.com)
