Stânca bazaltică de la Rupea

stanca bazaltica Rupea

Stânca bazaltică de la Rupea, monument al naturii, este o rezervaţie naturală de tip geologic situată în judeţul Braşov, pe teritoriul administrativ al oraşului Rupea, în apropiere de Drumul Naţional DN 13, care leagă Braşovul de Sighişoara. A fost declarată arie protejată prin Legea nr. 5 din 6 martie 2000.

Întinsă pe o suprafaţă de 9 hectare, Stânca bazaltică reprezintă un relief colinar rezidual care s-a dezvoltat pe formaţiuni bazaltice compacte ale Podişului Hârtimbaciului. Suprafaţa pe care poate fi observat bazaltul este de aproape 5 hectare, dar împreună cu sedimentele ce acoperă bazaltele, zona tampon, se ajunge la arealul de 9 hectare.

Acest perimetru este marcat de apariţii ieşite din comun ca dezvoltare a bazaltelor care au format cândva o placă unitară, ce a fost dezmembrată de eroziune. Acest proces a fost urmat de depuneri de pietrişuri mărunte, nisipuri, calcare de apă dulce, ce separă nivele de material vulcanic. Bazaltele sunt compacte şi nu au produse piroclastice.

Stânca Bazaltică de la Rupea reprezintă punctul cel mai vestic de apariţie a bazaltelor din Munţii Perşani şi se găseşte izolată în plină zonă de apariţie a formaţiunilor terţiare ale Bazinului Transilvaniei. Date fiind natura sa şi localizarea geografică, aici s-a ridicat Cetatea Rupea, unul dintre cele mai vechi vestigii arheologice ale ţării noastre, ale cărei origini se pierd în negura vremurilor, în perioada paleolitică (5.500-3.500 î.H.). Şi denumirea localităţii Rupea provine din cuvântul latin „rupes”, care înseamnă „con de stâncă” şi se atribuie stâncii cuaternare pe care se înalţă Cetatea.

Cetatea Rupea este martoră a trecerii vremurilor peste ţinuturile din jur, unde dacii au ridicat prima întăritură în jurul aşezării Ramidava sau Rumidava. Are formă de cochilie de melc şi prezintă trei niveluri: cetatea de sus – cea mai veche, ridicată pe ruinele cetăţii dacice Ramidava; cetatea de mijloc – ridicată în secolul al XV-lea şi cetatea de jos.

Cetatea-Rupea

 A fost prima dată părăsită după incendiul din 1643, dar a devenit loc de refugiu în faţa epidemiei din 1716. A fost abandonată de localnici în 1790, când se spune că o furtună devastatoare i-a smuls acoperişurile.

O încercare de restaurare a Cetăţii a fost lansată în anul 1954, dar autorităţile vremii o vedeau doar ca pe importantă sursa de bazalt. Astfel, după ce a fost o ruină mai mulţi ani, a fost reabilitată în totalitate cu fonduri europene în anul 2009.

Din iunie 2014 şi-a redeschis porţile turiştilor, iar în prezent atrage zeci de mii de vizitatori pe an fiind inclusă în circuitele turistice internaţionale.  Accesul către Stânca bazaltică de la Rupea pe care „stă” Cetatea Rupea, se face din Drumul naţional DN 13 pe ruta Braşov-Feldioara-Rupea. (Text: Agerpres, Foto: romanianturism.com, agerpres.ro)