Nataţia reprezintă unul dintre cele mai diversificate sporturi olimpice, cuprinzând trei discipline care au, la rândul lor, mai multe probe: înotul, săriturile în apă şi înotul sincron.
Înot
Înotul datează din Epoca de Piatră. În peşterile din Egipt au fost descoperite picturi vechi de mii de secole, care ilustrează omul preistoric înotând pentru a traversa râurile şi lacurile. Primele întreceri sportive, în stilul bras, au fost organizate abia la începutul secolului al XIX-lea de către britanici, potrivit site-ului Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, www.cosr.ro.
Înotul a fost prezent la toate ediţiile Olimpiadelor, stilul bras sau crawl (liber), iar din 1904 a fost adăugat şi stilul spate. În 1956, la Jocurile Olimpice de la Melbourne a fost introdus şi stilul fluture. De la Olimpiada din 1912 sunt incluse şi probele pentru femei.
La primele Jocuri Olimpice, probele de înot s-au disputat în ape deschise. La Paris, în 1900, sportivii au înotat, de exemplu, în Sena. Regulile s-au conturat în 1908, când Londra a găzduit prima competiţie de înot într-un bazin de 100 metri lungime. Primul bazin de 50 de metri, împărţit în culoare de înot, s-a folosit în 1924, iar blocstarturile au apărut abia în 1936. Întoarcerea în apă a fost dezvoltată în anii ’50, iar ochelarii pentru bazin au fost permişi pentru prima oară în 1976.
Înotul este un sport popular în întreaga lume atât pentru calitatea recreativă, cât şi pentru cea sportivă.
Există patru stiluri de înot în competiţiile olimpice: liber (în principal caracterizat prin stilul crawl), spate, bras şi fluture. Toate cele patru stiluri sunt folosite şi în probele de mixt şi ştafetă mixt.
Cursele olimpice se dispută pe diferite distanţe, de la 50 de metri (o lungime de bazin), până la 1.500 de metri. Toate probele încep cu calificări, cei mai buni înotători confruntându-se pentru medaliile de aur, argint şi bronz în finale.
Probele sportive de înot la Jocurile Olimpice de vară din 2016 se vor desfăşura între 6 şi 13 august 2016 pe Stadionul Acvatic Olimpic din cartierul Barra da Tijuca de la Rio de Janeiro. Cele două probe de maraton (10 km) vor avea loc în aer liber pe Fortul Copacabana. Cele 34 de probe sportive sunt împărţite între 17 feminine şi 17 masculine. Se vor desfăşura următoarele probe sportive: Stil liber — 50 m, 100 m, 200 m, 400 m, 800 m (feminin), 1.500 m (masculin); Spate — 100 m, 200 m; Bras — 100 m, 200 m; Fluture — 100 m, 200 m; Individual — 200 m, 400 m; Ștafetă — 4×100 m liber, 4×200 m liber; 4×100 m mixt; Maraton: 10 km.
Clasamentul general pe medalii olimpice, la înot, este următorul: 1. SUA (230 aur, 164 argint, 126 bronz — 520 total), 2. Australia (57, 60, 61 — 178), 3. fosta Republica Democrată Germană (38, 32, 22 — 92). Urmează Ungaria, Japonia, Olanda, Marea Britanie, Germania, fosta URSS, R.P. Chineză. România se află pe locul 20 cu trei medalii de aur, două de argint şi patru de bronz, 9 în total.
Topul medaliaţilor olimpici este dominat de americanul Michael Phelps (18 aur, 2 argint, 2 bronz — 22 total), urmat de compatrioţii săi Mark Spitz (9, 1, 1 — 11) şi Matthew Biondi (8, 2, 1 — 11). La femei pe primele trei poziţii se află tot americancele: Jenny Thompson (8, 3, 1 — 12), Dara Torres (4, 4, 4 — 12) şi Natalie Coughlin (3, 4, 5 — 12).
Printre alţi înotători celebri se numără Johnny Weissmuller (SUA), Dawn Fraser (Australia), Ian Thorpe (Australia) şi Kristin Otto (RDG) şi Amy Van Dyken (SUA).
Din 1952, România a participat la înot la aproape la toate ediţiile JO, singurele absenţe fiind în 1964 şi 1976. Medaliile olimpice de aur pentru ţara noastră au fost cucerite la Atena (2004), 200 m liber — Camelia Alina Potec, la Sydney (2000), 100 m spate şi 200 m spate — Diana Iuliana Mocanu.
Medaliile de argint au fost obţinute la Sydney (2000), 200 m mixt — Beatrice Nicoleta Câşlaru Coadă şi la Seul (1988), 400 m mixt — Noemi Lung.
Bronzul pentru România a fost cucerit la Atena (2004), la 200 m spate, de Răzvan Ionuţ Florea, la Sydney (2000), la 400 m mixt, de Beatrice Nicoleta Câşlaru Coadă, la Seul (1988), la 200 m mixt, de Noemi Lung şi la Los Angeles (1984), la 200 m spate, de Aneta Pătrăşcoiu.
La Jocurile Olimpice de la Londra (2012) cele mai multe medalii olimpice la înot le-au luat americanii (16 aur, 9 argint, 6 bronz — 31 total), urmaţi de chinezi (5, 2, 3 — 10) şi francezi (4, 2, 1 — 7). Au mai obţinut medalii la înot Olanda, Africa de Sud, Ungaria, Australia, Tunisia, Lituania şi Japonia.
Printre înotătorii care au luat aurul olimpic la Londra, la masculin, se află Michael Phelps (SUA), Dániel Gyurta (Ungaria), Yannick Agnel (Franţa), Sun Yang (R.P. Chineză), Oussama Mellouli (Tunisia) etc. La feminin au luat aurul olimpic, printre altele, Ranomi Kromowidjojo (Olanda), Missy Franklin (SUA), Dana Vollmer (SUA), Ye Shiwen (R.P. Chineză). (Text: Agerpres, Foto: london2012.nytimes.com)