Spectaculoasele grote de la Ajanta şi Ellora din India

Ajanta

Ajanta şi Ellora sunt două ansambluri monumentale formate din grote săpate în stâncă, ce definesc realizările indiene în artă şi arhitectură.

Deşi cele două monumente sunt separate de o distanţă de aproximativ 100 km, acestea sunt adesea menţionate împreună, deoarece estetica şi importanţa lor sunt egale şi deoarece ambele sunt situate în districtul Aurangabad al statului Maharashtra.

Însă în timp ce la Ajanta particularitatea este dată în mare parte de picturile frumoase cu tematică budistă de pe pereţii grotelor, la Ellora importanţa este dată de coexistenţa sculpturilor şi ansamblurilor arhitecturale aparţinând de trei religii diferite: budism, hinduism şi jainism.

Ajanta

 Ajanta1

Ansamblul Ajanta este compus dintr-un grup de 30 de peşteri de dimensiuni diferite, excavate în stânca unui deal în formă de potcoavă, la care se ajunge printr-o trecătoare îngustă, săpată de râul numit Waghora. Fiecare grotă a fost legată de trecătoare printr-o pasarelă, din care acum au mai rămas doar nişte resturi. Grotele au primit numele după un sat din apropiere, Ajanta.

Ajanta2

Ansamblul de grote se remarcă mai ales prin pictură, o capodoperă a artei religioase budiste, care redă figuri ale lui Buddha şi reprezentări ale legendelor care vorbesc despre vieţile anterioare ale lui Buddha.

Grotele au fost construite în două etape, un grup fiind realizat începând din secolul al II-lea înaintea erei noastre, iar al doilea grup în perioada 400-650 era noastră. Călugării budişti au folosit aceste grote pentru a se retrage într-un loc liniştit în timpul musonului. Cum au avut o mulţime de timp în astfel de retrageri, l-au folosit pentru aprofundarea căutărilor lor religioase, pentru rugăciune şi discuţii.

 Ajanta3

Au existat două tipuri de grote – vihara şi chaityagriha. Grotele vihara sunt mănăstiri utilizate pentru viaţă şi rugăciune. Acestea sunt formate din săli pătrate, cu chilii mici de-a lungul pereţilor laterali. Chiliile au fost utilizate de către călugări pentru odihnă şi alte activităţi, în timp ce spaţiul pătrat central era folosit doar pentru rugăciune.

Partea din faţă a unei grote vihara este adesea marcată de un pridvor cu coloane şi încă un spaţiu interior, paralel cu pridvorul. Celelalt tip de grotă, chaityagriha, reprezintă săli folosite pentru rugăciuni. Acestea sunt formate dintr-un tunel lung ca o peşteră, cu coloane rotunde pe ambele părţi. La capătul peşterii se află stupa, care constituie simbolul lui Buddha.

 Ajanta4

De-a lungul timpului, grotele au fost abandonate de două ori. Mai întâi, pe o perioadă de aproape 300 de ani, pentru că populaţia locală a devenit hindusă. Grotele şi excavările au prins viaţă din nou la urcarea pe tron a împăratului Harishena din dinastia Vakataka, dar au căzut iar în uitare după moartea acestuia, în 477 e.n.

De data aceasta au rămas abandonate timp de aproape 1.000 de ani, până ce John Smith, un ofiţer britanic, a descoperit, accidental, intrarea în Grota nr.10, la 28 aprilie 1819, în timp ce era la vânătoare de tigri. John Smith a vandalizat, de fapt, pereţii pe care şi-a săpat numele şi data la care s-a aflat acolo, lucru care acum este departe de a fi considerat normal.

Ellora

 Ellora

Complexul Ellora cuprinde 34 de mănastiri şi temple, săpate una lângă alta, în peretele unei stânci mari de bazalt, pe o lungime de nu mai puţin de doi kilometri. Grotele au fost construite între secolele V şi X şi reprezintă unul dintre cele mai bune exemple de arhitectură indian săpată în stâncă.

 Ellora1

Ellora are temple-grote dedicate religiilor hinduiste, budiste şi jainiste. Grotele budiste sunt cele mai vechi structuri, datând din perioada secolelor V-VIII. Aceste construcţii formează în mare parte viharas sau mănăstiri, care sunt clădiri mari, cu mai multe etaje sculptate în peretele de stâncă, şi includ spaţii de locuit, spaţii de dormit, bucătării şi alte camere. Cea mai renumită grotă budistă este grota Vishwakarma, cunoscută popular ca grota tâmplarului.

 Ellora2

Grotele hinduiste au fost construite între mijlocul secolului al VI-lea şi sfârşitul secolului al VIII-lea. Aceste grote reprezintă un stil diferit de viziune şi de realizare creativă. Unele au o asemenea complexitate încât au avut nevoie de mai multe generaţii pentru proiectare şi execuţie coordonată până la finalizare.

Ellora3

Punctul culminant al tuturor grotelor hinduiste îl reprezintă Kailasha, concepută pentru a aminti de Muntele Kailash, lăcaşul Domnului Shiva. Este un templu multietajat complex, de sine stătător, sculptat într-o singură stâncă, care acoperă o suprafaţă dublă faţă de cea a Parthenonului din Atena. A fost nevoie de sute ani pentru ca templul Kailasha să fie terminat.

 Ellora4

Grotele jainiste aparţin ultimei faze de construire de la Ellora. Ele sunt mai mici ca dimensiuni, dar conţin lucrări de artă deosebite, uneori intrigante şi detaliate, fie că este vorba de piloni frumos sculptaţi, de lotuşi pe tavan, de excepţionalul altar numit Chota kailasha, ori de sculpturile înfăţişând pe Yakshini şi Durga. (Traducere şi adaptare după amusingplanet.com, Foto: flickr.com, commons.wikimedia.org)