Matematicianul şi fizicianul Stephen Hawking, teoretician al originii universului, s-a născut la 8 ianuarie 1942, la Oxford.
Pe când avea opt ani, familia s-a mutat la St. Albans, o localitate situată în vecinătatea Londrei, iar la 11 ani s-a înscris la Școala St. Albans, apoi şi-a continuat studiile la Oxford, notează site-ul hawking.org.uk.
Stephen îşi dorea să studieze matematica. Cum, însă, la vremea aceea, Universitatea Oxford nu oferea posibilitatea unei perfecţionări în matematică, tânărul Hawking a ales să studieze fizica. După trei ani, a fost recompensat cu o diplomă de merit în ştiinţe naturale.
A plecat, apoi, la Cambridge, pentru a face cercetări în cosmologie. În 1962, la doar 20 de ani, a obţinut titlul de Doctor în Fizică şi şi-a început activitatea ştiinţifică la Colegiul Gonville & Caius, din cadrul Universităţii Cambridge. În 1973, a plecat de la Institutul de Astronomie, iar în 1979, s-a mutat la Departamentul de Matematică Aplicată şi Fizică Teoretică, unde a fost numit în postul de profesor „lucasian” de matematică, poziţie înfiinţată în 1663, cu banii lăsaţi prin testament de pastorul Henry Lucas, care făcuse parte din conducerea Universităţii. Stephen Hawking a ocupat această poziţie până în anul 2009.
Principalele domenii de cercetare pe care s-a axat au fost cosmologia teoretică, relativitatea generală şi teoria cuantică. În anii 1965-1970, elaborează un model matematic asupra originii şi evoluţiei universului în expansiune din momentul ”marii explozii” iniţiale (”The Big Bang”) şi întreprinde studii asupra relaţiei dintre ”găurile negre” din univers şi termodinamică.
La vârsta de 21 de ani, Hawking observă pentru prima dată o slăbiciune a propriilor muşchi. În urma unui examen medical, se constată o îmbolnăvire progresivă a neuronilor motori, afecţiune cunoscută sub numele de Scleroză laterală amiotrofică. Hawking nu cedează, continuă să lucreze, în ciuda agravării continue a invalidităţii.
Devine complet imobilizat, îşi pierde vocea şi este constrâns să comunice cu ajutorul unui computer sofisticat, care poate fi controlat cu mişcări ale capului şi ale globilor oculari. Computerul fixat pe braţul din dreapta al scaunului cu rotile îl ajută să comunice cu ceilalţi. În memoria calculatorului sunt introduse 2.600 de cuvinte, pe care savantul le utilizează la seminariile pe care le susţine la Cambridge.
Este autorul unor cărţi celebre precum ”O scurtă istorie a timpului” (A Brief History of Time, 1988) şi ”Universul într-o coajă de nucă’‘ (The Universe in a Nutshell, 2001). Stephen Hawking deţine titlurile de Fellow of the Royal Society din 1974 şi de Companion of the Order of the British Empire din 1982. În 1985, a primit Medalia de Aur din partea Royal Astronomical Society, iar în 1999 — Premiul ”J.E. Lilienfeld” de la American Physical Society.
În 1975, Vaticanul i-a decernat medalia de aur cu numele papei Pius al XII-lea, iar în 1986 a fost admis în Academia Pontificia delle Scienze, deşi teoriile sale nu sunt întru totul de acord cu interpretarea religioasă a creaţiei lumii. În decembrie 2015, Stephen Hawking a inaugurat, la Londra, distincţia care-i poartă numele şi care vizează recompensarea diferitelor modalităţi de promovare a ştiinţei, prin literatură, film sau artă.
Tot în 2015, Stephen Hawking a devenit membru al unei coaliţii formată din peste 20.000 de cercetători şi experţi în diferite domenii, printre care Elon Musk, Steve Wozniak şi Noam Chomsky, coaliţie care solicită interzicerea la nivel internaţional a programelor de cercetare privind construcţia unor arme autonome ce pot ataca ţinte fără a fi nevoie de intervenţia oamenilor.
Savantul Stephen Hawking continuă să susţină conferinţe la Universitatea Cambridge, în luna noiembrie 2016 transmiţându-le studenţilor acestei universităţi, potrivit site-ului www.sciencealert.com: „Să nu uitaţi să vă uitaţi mereu în sus, spre stele, şi nu în jos, spre pământ (…). Încercaţi să înţelegeţi ce vedeţi, întrebaţi-vă ce face Universul să existe. Fiţi curioşi (…). Oricât de grea poate părea viaţa, există mereu ceva ce veţi putea face cu succes. Important este doar să nu vă daţi bătuţi.” (Text: Agerpres, Foto: SWNS/mirror.co.uk)
