Sauvignon, vinul cu aromă de iasomie

vin-alb-sauvignon

Sauvignon, soi de viţă-de-vie pentru vinuri albe, se bucură de o reputaţie deosebită în lumea întreagă, fiind cultivat, pe lângă ţara de origine, Franţa, şi în Italia, Spania, Portugalia, Germania, România, Elveţia, Republica Cehă, Republica Moldova, Africa de Sud, California, Chile, Australia, Noua Zeelandă.

Majoritatea autorilor au căzut de acord asupra faptului că soiul este originar din regiunea viticolă franceză Bordeaux, mai exact din podgoria Sauternes, unde se cultivă pe suprafeţe mari, în special pentru producerea vinurilor dulci.

De altfel, vinurile dulci de Sauternes îşi datorează înalta lor calitate însuşirilor deosebite ale soiului Sauvignon. Unii autori consideră, însă, că ar fi originar din podgoriile de pe Valea Loirei.

Pe eticheta vinurilor de Sauvignon scrie, de obicei, ”Sauvignon blanc”, soiul fiind cunoscut şi sub această denumire, cel mai probabil pentru a nu fi confundat cu soiul Cabernet Sauvignon, pentru vinuri roşii.

Potrivit lui Jancis Robinson şi colaboratorii, în volumul ”Wine grapes. A complete guide to 1368 vine varieties, including their origins and flavours” (2012), în anul 2009, Sauvignon blanc era al treilea cel mai plantat soi pentru vinuri albe din Franţa, după Ugni Blanc şi Chardonnay, cu o suprafaţă totală de 26.839 ha. În regiunea Bordeaux ocupă 7.117 ha. Este deseori folosit în cupaj cu soiul Semillon.

Soiul Sauvignon blanc deţine al doilea loc în privinţa reputaţiei şi solicitării în comerţul internaţional cu vinuri albe, după Chardonnay, notează prof. dr. Viorel Stoian în volumul ”Marea carte a degustării vinurilor”. În România, a fost introdus după invazia filoxerică din ultima parte a secolului al XIX-lea. A intrat în sortimentul mai multor centre viticole, cele mai bune rezultate dându-le în podgoriile subcarpatice (Drăgăşani, Ștefăneşti, Târgu Jiu); în podişul Transilvaniei (Aiud, Alba Iulia), în sudul Moldovei şi în Dobrogea.

sauvignon-blanc-struguri

Strugurii sunt mijlocii, cilindro-conici, uni sau biaripaţi, cu boabe dese pe ciorchine. Bobul este mic, sferic şi are pieliţa subţire, cu un strat de pruină, de culoare galben-verzui, ce poate ajunge până la galben auriu la maturarea deplină; pulpa zemoasă are gustul şi aroma discretă specifică soiului, menţionează prof. dr. Liliana Rotaru, în volumul ”Soiuri de viţă-de-vie pentru struguri de vin” (2009). Acumulează cantităţi mari de zaharuri, de 195-220 g/l.

Vinul de Sauvignon, cu o tărie alcoolică de 12% vol, are o culoare galbenă-canar cu reflexe verzui strălucitoare, potrivit acad. Valeriu D. Cotea, în cartea ”Podgoriile şi vinurile României”, iar aroma este destul de intensă, amintind de cea de iasomie sau de ardei galben proaspăt tăiat.

Prof. dr. Viorel Stoian aseamănă aroma vinului de Sauvignon cu cea a florilor de viţă-de-vie, delicată şi proaspătă. Are un gust fructuos, cu multă prospeţime. Este apreciat atât ca vin tânăr, cât şi ca vin vechi, după o păstrare la butelii de sticlă de 6-12 luni, când aroma este completată de un buchet complex de învechire, de o fineţe deosebită.

Sauvignon este un vin sec, mai rar demisec sau demidulce, iar pentru obţinerea acestora din urmă este necesară supramaturarea strugurilor. În ţara noastră, moda vinului demidulce de Sauvignon a fost lansată la Drăgăşani, podgorie în care soiul s-a adaptat foarte bine, dar acesta nu este vinul care se cere pe piaţa internaţională.

Prof. Viorel Stoian aminteşte că, în România, se cultivă în paralel două soiuri ale aceluiaşi sortogrup: Petit Sauvignon şi Gros Sauvignon, vinurile obţinute din ele fiind foarte diferite. Petit Sauvignon are bobul mai mic, mai bogat în zaharuri şi în arome, din acesta obţinându-se vinul de Sauvignon, cu personalitate, cu bogăţie şi cu fineţe distincte. Soiul Gros Sauvignon, pe de altă parte, are bobul mai mare şi mai verde, este mai tardiv, iar calitatea vinului e mai scăzută, aroma fiind mai slabă.

În ceea ce priveşte armonizarea cu felurile de mâncare, vinul de Sauvignon, fiind un vin alb, merge foarte bine cu aperitivele, Radu Anton Roman amintind, printre acestea, caşcavalul alb la capac. Totodată, se potriveşte cu preparatele din peşte, cu scoicile şi cu creveţii. (Text: Agerpres, Foto: greensbeverages.com, wanderwine.com)