Reţetele de sarmale sunt la fel de numeroase ca şi bucătăresele, iar delicioasele bucate se pot face în atâtea feluri, încât s-ar putea scrie o carte numai cu aceste preparate. Întrucât este perioada postului, cele mai potrivite sunt sarmalele în foi de varză murată sau în foi de viţă cu umplutură de legume şi cu nuci sau ciuperci.
Secretul acestei reţete ne este dezvăluit de doamna Teodora din Miercurea Ciuc, care este originară din Iaşi şi care păstrează tradiţiile culinare ale zonei din care provine. Ne povesteşte că aceste reţete sunt folosite frecvent în mănăstirile de maici din Moldova, dar şi în cele din Harghita.
„Dacă preferăm să facem sarmalele cu nuci, e ceva mai mult de lucru decât la cele cu ciuperci, pentru că miezul de nucă trebuie opărit, în două-trei ape. Dacă e vorba de ciuperci proaspete, trebuie curăţate şi tăiate mărunt, apoi călite până când dispare apa”, ne spune doamna Teodora.
Aceasta precizează că secretul unei sarmale gustoase stă în dulceaţa cepei.
„Trebuie tăiate mărunt două-trei cepe mijlocii, care se călesc în 100 de mililitri de ulei împreună cu un morcov dat prin răzătoare, o rădăcină de pătrunjel, una de păstârnac şi un ardei gras roşu, tăiat mărunt”, afirmă gospodina.
Se adaugă sare, iar când legumele „s-au lăsat”, după cum spun gospodinele, adică s-au înmuiat suficient, se adaugă o cană de orez, o lingură de bulion şi se mai ţin pe foc câteva minute, până când bobul de orez absoarbe zeama din legume şi devine uşor lipicios.
Pentru culoare, dar şi pentru gust, se poate adăuga mărar verde, după care se pun nucile opărite şi tăiate – aproximativ 150 de grame – sau jumătate de kilogram de ciuperci proaspete.
Această compoziţie se lasă să se răcorească, timp în care se potriveşte de sare şi se mai adaugă ulei, dacă este nevoie. Se înfăşoară fie în varză murată, fie în frunză de viţă de vie pusă pentru iarnă, se aşază într-o oală pe fundul căreia i-a pus o crenguţă de cimbru uscat, se acoperă cu apă şi se lasă la fiert la foc foarte mic un ceas şi jumătate sau chiar două.
Doamna Teodora ne asigură că sarmalele de post se pot consuma la fel de bine şi fierbinţi şi reci, sunt foarte aromate şi „sunt, poate, mai gustoase decât cele cu carne”. Şi pentru că în bucătărie creativitatea este esenţială, la această reţetă se pot folosi, în afară de nucile româneşti, şi seminţe de caju sau migdale, care şi ele sunt o sursă importantă de proteine.
„Este o reţetă care se respectă de foarte mult timp în mănăstirile de maici din Moldova, dar şi din Harghita şi care a fost transmisă şi gospodinelor, care fac aceste sarmale mai ales în perioada postului. Măicuţele conservă din timpul verii hribi, ghebe sau ciuperci de gunoi, toate foarte bune pentru sarmale, pe care le pregătesc mai ales în zilele de post în care se poate găti cu ulei. Este o mâncare foarte săţioasă şi foarte gustoasă”, ne mai spune doamna Teodora.(Text: Agerpres, Foto: bucataria-romaneasca.ro)
