Roşu de Blăjani, vinul de pe Dealul Soarelui

0
97

Rosu de Blajani

„Roşu de Blăjani” este unul dintre cele mai apreciate vinuri autohtone de la Curbura Carpaţilor, realizat în urmă cu aproape cinci decenii dintr-un amestec de struguri din soiuri autohtone şi străine recoltaţi de pe Dealul Soarelui, din zona Soreşti-Blăjani, judeţul Buzău.

Un fiu al satului, directorul şcolii din localitate, Ion Ene, spune că „la Blăjani, apa a fost de-a lungul vremii o raritate, dar vinul se servea la discreţie”.

Pânza freatică este la peste 200 de metri. Pe vremuri, dacă un călător mergea la poarta unui sătean să îi ceară o cană cu apă, acesta îi oferea un bardacă cu vin, apa era mult mai preţioasă şi se aducea de la fântână departe, cu butoaiele, cu bidoanele, în vreme ce vinul era la îndemână în fiecare pivniţă din sat”, a declarat Ion Ene.

La rândul său, istoricul Valeriu Nicolescu a precizat că „la Curbura Carpaţilor, culesul strugurilor şi vinificaţia erau prilejuri de sărbătoare continuă, cu petreceri, serbări populare organizate la «botul linului»”. Constantin Păuna, unul din coordonatorii grupului de iniţiativă al Asociaţiei „Roşu de Blăjani”, susţine că vinul este rodul condiţiilor de climă din zona Soreşti-Blăjani, localităţi amplasate ca într-o copaie la Curbura Carpaţilor, pe Dealul cu soare, „dar şi al întâmplării”.

„În anii ’70 ai secolului trecut, în această zonă au fost plantate peste 200 de hectare de viţă de vie. Plantaţiile de vie nu erau tocmai pure, cum ar fi trebuit, iar mai multe soiuri de vinuri roşii coabitau la întâmplare. O greşeală de neiertat pe care o minte pricepută a îndreptat-o armonizând trei soiuri renumite, Merlot, Cabernet Sauvignon şi Alicante într-o anumită proporţie doar de el ştiută, fapt ce i-a adus celebritate peste ani”, a menţionat Constantin Păuna.

Ion Ene susţine că „Vinul Roşu de Blăjani şi-a câştigat renumele înainte de Revoluţie datorită unor specialişti de la Vinalcool Poşta Câlnău, care au cupajat mai multe soiuri de viţă de vie”. Potrivit acestuia, „Roşu de Blăjani” era cunoscut în întreaga ţară în primul rând prin culoarea sa, precum şi prin aromele inconfundabile. Povestea acestui vin continuă după Revoluţie când mai mulţi localnici au format o cooperativă după modelul francez.

Mai mulţi fii ai satului Blăjani au ajuns la concluzia că resursa principală a acestei zone, viticultura, trebuie să fie exploatată. S-a creat un grup de iniţiativă care a stabilit relaţii cu parteneri din Prouilly, regiunea Champagne”, a mai spus Constantin Păuna.

„Vizita unei delegaţii din localitatea Prouilly din regiunea Champagne ne-a convins că stăm pe o mină de aur. Francezii, viticultorii din tată în fiu, au fost încântaţi de comoara noastră şi ne-au promis ajutor. Cu ajutorul lor am înfiinţat o cooperativă, iar în anul 1998 printr-un proiect PHARE am realizat o cramă de vinificaţie cu toate dotările”, îşi aminteşte Ion Ene.

Grupul de iniţiativă a reuşit construcţia unei crame cooperatiste unde mulţi producători din zonă au pus la învechit vinul făcut după reţeta veche de câteva decenii.

„Cu producţia din primul an, am participat la prima ediţie a Festivalului internaţional al viei şi vinului de la Focşani, unde am obţinut medalia de argint. A fost un mare succes, care ne-a dat un imbold să continuăm activitatea. La această oră, la Blăjani se produce un vin de foarte bună calitate, dar fără specialişti în domeniul marketingului nu am avea însă desfacere, iar viticultura a rămas pentru mulţi dintre noi doar un hobby”, a mai spus sursa citată.

„Roşu de Blăjani este vin sec, sobru şi bărbătesc, cu gust de fructe de pădure, de stejar românesc şi de plante aromate de la munte”, arată Ion Ene. Cu ajutorul unui specialist din zona viticolă Bordeaux şi în urma unor schimburi de experienţă cu prietenii din Prouilly, localnicii şi-au definitivat tehnologia de producţie.

„Strugurii se mustesc şi se pun la fermentat în coajă timp de mai multe zile în funcţie de temperatură şi se trage în butoaie din stejar românesc, iar după doi sau trei ani timp în care se trage de mai multe ori după drojdie rezultă un vin sec, sobru şi bărbătesc, roşu la culoare„, a mai spus sursa citată.

Ion Ene crede că secretul brandului rămâne totuşi „învechirea în butoaie realizate din lemn de stejar”.

„Stejarul de Lopătari transmite vinului toate aromele pajiştilor şi poienelor de munte, iar acesta capătă aroma de fructe de pădure. După câţiva ani de învechire în această minune a naturii, Roşu de Blăjani este îmbuteliat şi scos la degustare. Diplomaţi de renume de la mai multe ambasade din Capitală se întrec în a-l consuma, iar de Ziua Franţei, «Roşu de Blăjani» a fost de multe ori o vedetă apreciată”, a mai declarat Ion Ene. (Text: Agerpres, Foto: amintirifrumoase.ro)

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.