Regiunea viticolă Champagne, leagăn al ”vinului civilizaţiei”

Champagne-04

Champagne, una dintre cele mai bogate regiuni viticole ale Franţei, este locul unde se produce celebrul vin spumant care îi poartă astăzi numele, şampania.

Situată în partea septentrională a Franţei, în departamentul Marne, regiunea viticolă Champagne ocupă o suprafaţă de aproximativ 25.000 ha plantate cu viţă-de-vie, cantonate, în marea lor majoritate, în bazinul râului Marne. Viile se grupează în trei regiuni: La Montagne de Reims, La Vallée de Marne şi La Cote des Blancs, având în centru oraşul Epernay.

În Champagne, se cultivă doar trei soiuri de viţă-de-vie: Chardonnay, Pinot noir şi, pe suprafeţe mai restrânse, Pinot meunier, o formă mai veche de Pinot noir. Din aceste soiuri se obţine şampania, care poate fi albă sau rozé, în funcţie de soi şi de modul de obţinere a vinului de bază. După conţinutul de zahăr, şampania se încadrează în categoriile: brut, extra-sec, sec, demisec şi dulce, notează oenologul Mihai Macici în volumul ”Lumea vinurilor. Vinurile lumii”.

Denumirea regiunii Champagne provine de la latinescul ”campus”, iar delimitarea sa geografică s-a făcut în anul 1927, printr-un decret emis de Institutul Naţional pentru Denumiri de Origine.

Champagne-02-ww

Șampania, ”vinul civilizaţiei”, după cum îl numea Talleyrand, este un vin spumant, de mare prestigiu, obţinut exclusiv în regiunea căreia îi poartă numele, Champagne. Procedeul producerii acestui tip de vin prin metoda numită champenoise este folosit, în prezent, în numeroase ţări viticole, dar denumirea de origine nu poate fi folosită în aceste cazuri.

Meritul obţinerii şampaniei îi revine călugărului benedictin Dom Pierre Perignon (1638-1715), chelarul mânăstirii Hautvillers de lângă Reims. Pe la anul 1700, după mai multe experimente, acesta a folosit struguri din soiul Pinot noir, pe care i-a supus unei metode de vinificare aparte. A făcut vinul să refermenteze, pentru a doua oară, a adăugat zahăr şi fermenţi în sticle ermetic închise şi rezistente la presiune, lăsând un gol de aer suficient pentru ca procesele chimice să acţioneze la interior, potrivit prof. dr. Ioan C. Teodorescu şi colaboratorii, în volumul ”Viţa-de-vie şi vinul de-a lungul veacurilor”. După ce a obţinut şampania, i-a chemat la el pe ceilalţi călugări, spunându-le ”Veniţi repede, gust din stele!”

Tehnica folosită pentru obţinerea şampaniei este destul de laborioasă, cuprinzând câteva etape: pregătirea vinului de bază, astfel încât să devină un mediu fermentabil, umplerea sticlelor cu acest vin, fermentarea sa în butelii, eliminarea din sticle a depozitului de drojdii format în urma fermentării, printr-o operaţiune minuţioasă denumită degorjare, urmată de dopuirea definitivă, vinul rămânând astfel încărcat în dioxid de carbon, ce-şi arată prezenţa la contactul cu aerul, prin acea perlare specifică la turnarea în pahar. Calitatea ei se apreciază şi după fineţea bulelor şi durata de perlare. Trebuie menţionat faptul că sticla în care se comercializează şampania obţinută prin metoda champenoise este chiar cea în care vinul a fermentat, notează oenologul Mihai Macici. Șampania obţinută în regiunea viticolă Champagne continuă să se producă şi astăzi, după aceeaşi metodă tradiţională.

Domeniul viticol francez din Champagne a fost inclus, în anul 2015, în Patrimoniul Mondial UNESCO, specialiştii UNESCO considerând că pivniţele şi casele din regiunea Champagne trebuie protejate, acesta fiind locul unde s-a dezvoltat, încă din secolul al XVII-lea, metoda de fabricare a vinului spumant, potrivit site-ului www.dailytraveller.ro. Epernay, cunoscut oraş al regiunii, adăposteşte unul dintre cele mai spectaculoase tezaure de pe planetă, cele mai multe crame de şampanie fiind grupate în două cartiere.

Champagne-03-ww

În prezent, şampania este produsă de mai multe case de vinuri, printre care se numără: Moet&Chandon, Mercier, Haidsieck, Pommery, Taittinger, Veuve Clicquot, Mumm, Gauthier şi Henri Goutorbe.

O atenţie deosebită trebuie acordată debuşonării sticlelor cu vin spumant. Pentru a se evita expulzarea rapidă a dopului şi a unei părţi din conţinutul sticlei, aceasta nu se va agita înainte de a fi destupată. Se îndepărtează staniolul care acoperă dopul şi, prin învârtire, se slăbeşte şi se detaşează coşuleţul de sârmă, cu mâna dreaptă. Cu mâna stângă se prinde dopul, iar cu dreapta se ţine sticla în poziţie uşor înclinată, pentru a diminua presiunea dioxidului de carbon din interior.

Se scoate dopul, lăsând să iasă presiunea din sticlă uşor, progresiv, fără zgomot. În cazul în care are loc o expulzare rapidă a dopului, aceasta are drept consecinţă modificarea senzaţiei gustative pe care o va lăsa spumantul. Cu un şervet curat se şterge gâtul sticlei în partea superioară. Forma paharului trebuie să fie adecvată categoriei vinului. Pentru vinurile spumante, sunt indicate paharele de tip flute, cu secţiunea conică şi capacitatea de 150-175 ml. Pentru spumantele dulci se mai recomandă paharele în formă de cupă, dar în cazul primelor, perlarea are lor pe o înălţime apreciabilă a vinului, prin urmare cele în formă de cupă sunt mai puţin corespunzătoare din acest punct de vedere, notează prof. dr. Liviu Dejeu, în cartea ”Vinul şi sănătatea”.

Cu toate că la noi în ţară se obişnuieşte ca înainte de masă să se consume ca aperitiv o băutură spirtoasă, în ţările occidentale se consideră că acestea sunt prea agresive pentru bolta palatină, care, în acest caz, nu va fi bine pregătită pentru aprecierea mâncărurilor ce urmează a fi servite. Prin urmare, se recomandă ca, în aşteptarea mesei, să se servească un vin spumant sec.

Șampania trebuie servită rece, la o temperatură situată între 6-10 grade Celsius. Este aleasă şi în funcţie de aperitivele şi de primul fel de mâncare servite la masă. Șampania brut se armonizează cu ouă, preparate cu ciuperci, brânzeturi (parmezan, gouda, brie, cheddar), fructe de mare, icre negre, stridii, legume, pui, miel, dar şi cu mâncare chinezească sau cu sushi, potrivit site-ului www.doctor.info.ro. Șampania demisec sau dulce se serveşte, de regulă, la sfârşitul mesei, ea potrivindu-se foarte bine cu majoritatea deserturilor.

Șampania şi vinul spumant, în sens mai larg, ocupă un loc important în viaţa noastră, marcând momentele de bucurie pe care le trăim. Napoleon Bonaparte o asocia, însă, şi momentelor mai dificile, spunând că ”nu pot trăi fără şampanie, în caz de victorie, o merit, în caz de înfrângere, am nevoie de ea.” Această băutură a căpătat o mare notorietate internaţională, devenind sinonimă cu luxul şi fiind folosită pentru a marca evenimente deosebite. Acest caracter festiv atribuit vinului spumant se datorează şi efervescenţei sale. Pentru a sărbători victoriile, îndeosebi în domeniul sportiv, se poate deschide spectaculos, fie prin debuşonare, fie prin sabrare, cu sabia. A devenit, practic, simbolul victoriilor de Formula 1, dar se foloseşte şi la lansarea la apă a navelor noi, prin spargerea sticlei.

Vin al sărbătorilor şi al momentelor festive, şampania a trezit interesul a numeroase personalităţi, de-a lungul timpului, fie ei specialişti, istorici, politicieni sau scriitori. În romanul ”Roşu şi negru”, al scriitorului francez Stendhal, acesta afirmă că ”după otrăvirea morală, este nevoie de remedii fizice, dar şi de şampanie.” Alfred Gratien, fondator, în 1864, al casei producătoare de şampanie care îi poartă astăzi numele, spunea că ”am considerat mereu că şampania trebuie să fie pentru vin ceea ce reprezintă haute couture în modă.” Scriitorul francez Valery Larbaud afirma că ”relaţiile încep cu şampanie şi se încheie cu muşeţel”, iar poetul francez Max Jacob asemăna această băutură cu marea, apreciind că ”şampania, dacă ai timp să o asculţi, are acelaşi sunet, în spumă şi în pahar, pe care îl are marea pe nisip.”

Champagne-01

Un adevărat simbol al clipelor fericite pe care le trăim, şampania este apreciată în egală măsură de bărbaţi şi de reprezentantele sexului frumos. De altfel, aşa cum obişnuia să spună Madame de Pompadour, ”şampania este singurul vin care menţine femeia frumoasă după ce îl bea” (Le Champagne este le seul vin qui garde une femme belle apres boire). (Text: Agerpres, Foto: facebook.com/Champagne & Ardenne Tourisme)