Podgoria Târnave

0
74

Podgoria-Tarnave-01

Podgoria Târnave ocupă aproape în întregime suprafaţa Podişului Târnavelor, străbătut de râurile Târnava Mare şi Târnava Mică, care-şi unesc apele la ieşirea din oraşul Blaj.
Desfăşurându-se de-a lungul judeţelor Alba, Sibiu şi Mureş, podgoria Târnave este cea mai reprezentativă podgorie a Transilvaniei, ea deţinând cea mai mare suprafaţă dintre toate podgoriile acestei regiuni.

Faima acestei zone viticole este veche, ea fiind cunoscută sub denumirea de „Țara vinurilor”, după cum se menţiona într-o hartă inclusă în „Chorographia Transylvaniae”, întocmită de Ioan Honterus în 1532.

Există mărturii care atestă cultura viţei-de-vie în această zonă încă din epoca fierului (secolul al V-lea î.Hr.). Mai târziu, romanii, atunci când au colonizat Dacia, au găsit aici plantaţii cu viţă-de-vie, iar la venirea ungurilor, spre sfârşitul secolului al IX-lea, localnicii se ocupau deja cu viticultura, notează oenologul Mihai Macici în volumul ”Lumea vinurilor. Vinurile lumii”. Autorul maghiar A. Vajkai consemnează faptul că ungurii ”au găsit un pământ care avea deja un trecut viticol”, iar Herczegh Mihaly scria, în ”Istoria viticulturii maghiare” (1896), că aceştia ”nu au schimbat metodele agricole şi nici metoda viticulturii, adaptându-le la viaţa lor (…).”

Totodată, C. Giurescu scria, în 1962, că ”în veacul al XIV-lea (…) pe văile Târnavelor, pe Valea Mureşului, pe văile Crişurilor se aflau vii”. Viţa-de-vie este întâlnită frecvent pe motivele decorative de pe icoane sau de pe pereţii bisericilor.

Vinurile produse în Transilvania erau foarte apreciate, fiind folosite la export. Pompeo Gherardo Molmenti, scriitor, istoric şi om politic italian, scria, în ”La vie privee a Venise depuis les premiers temps jusqu’a la chute de la Republique”, că în anul 1173, pe timpul dogelui Sebastian Ziani, vinurile din Transilvania erau atât de apreciate în Ducatul Veneţiei, încât au beneficiat de un regim încurajator de preţuri.

La 1860, exista, la Târnăveni, o colecţie de 158 de soiuri, notează acad. Valeriu D. Cotea şi colaboratorii, în volumul ”Podgoriile şi vinurile României”. Unele documente de epocă consemnează faptul că un vin de Riesling italian din Seuca, recolta 1866 ”…semăna mult cu altul din acelaşi soi din pivniţele Metternich de la Johannesberg (Austria)”.

Mai mult, se spune chiar că un maestru pivnicer german ”… gustându-le cu ochii închişi, le-a considerat ca unul şi acelaşi fel de vin”, iar într-o lucrare publicată în 1870, Entz Ferentz şi Malnay Ignatz susţin că soiului Furmint este originar din podgoria Târnave.

Existenţa, în Transilvania, a unei vechi tradiţii în viticultură a impus studierea pe baze ştiinţifice a sortimentului de bază specific zonei. Astfel, a fost creată, în 1946, Staţiunea Experimentală Viticolă Crăciunelul de Jos, pe teritoriul Rezervei de stat Crăciunelul de Jos, expropriată de la dr. Alfred Ambrosi. În 1960, sediul s-a mutat la Blaj, primind denumirea de Staţiunea de Cercetări pentru Viticultură şi Vinificaţie Blaj.

Activitatea staţiunii se bazează pe cultura viţei-de-vie, pe producerea vinurilor albe de calitate superioară, dar şi pe producerea de material săditor viticol din clonele şi soiurile nou create în sectorul propriu de cercetare, notează site-ul www.taravinului.ro.

În Cetatea de Baltă, se află un castel, ce datează din secolul al XIII-lea şi care, potrivit lui Nicolae Iorga, a fost dăruit în 1489 de către Matei Corvin lui Ștefan cel Mare. Astăzi, aici sunt produse diferitele sortimente de vin spumant de Jidvei, brut, dry, extra dry şi demisec. Pe lângă acest castel, complexul de vinificaţie al societăţii Jidvei mai cuprinde secţia Jidvei, pentru producerea vinurilor superioare şi a celor de export şi crama de la Bălcaciu, construită în 1958, unde sunt produse vinurile de regiune.

Podgoriile situate în Transilvania prezintă câteva caracteristici.

Cea mai importantă este legată de temperatură, aici înregistrându-se valori mai scăzute, îndeosebi în lunile de toamnă, când se maturează strugurii, ceea ce are un efect favorabil pentru conservarea aromelor din boabe şi pentru obţinerea unei acidităţi mai ridicate. Temperaturile mai scăzute nu împiedică, însă, acumularea de zaharuri, ci, dimpotrivă, aerul mai bogat în vapori de apă favorizează atacul de mucegai nobil. Acesta ajută la obţinerea, din anumite soiuri, de vinuri cu conţinut ridicat de zahăr şi cu arome specifice, de boabe stafidite, potrivit oenologului Mihai Macici.

Podgoria Târnave nu creează, însă, condiţii favorabile pentru obţinerea de vinuri roşii de calitate, în schimb se pot produce aici vinuri spumante foarte bune, obţinute prin metoda clasică de fermentare în butelii (champenoise), din vinuri-materie primă obţinute din soiurile Fetească regală, Fetească albă, Riesling italian şi Pinot gris.

vinuri-rosii

Bogata tradiţie a viticulturii pe aceste meleaguri se datorează atât dispunerii favorabile a viilor, cât şi sortimentului care cuprinde şi soiuri vechi, locale. Sortimentul viticol ce se cultivă, în prezent, în podgorie, cuprinde soiurile: Traminer, Fetească regală, Feteasca albă, Riesling italian, Sauvignon blanc, Muscat Ottonel şi Chardonnay, Pinot gris, Ezerfurtu, potrivit site-ului www.taravinului.ro.

Vinurile produse în Transilvania prezintă o anumită ”frăgezime”, o prospeţime dată de o aciditate mai mare şi însuşiri aromatice deosebite, mult mai pregnante decât cele ale vinurilor din zonele sudice. De asemenea, vinurile din Transilvania păstrează mult mai bine unele însuşiri preluate direct din struguri.

Calitatea vinurilor acestei podgorii a fost recunoscută încă din 1873, când cele de Fetească albă şi Riesling italian din Seuca s-au bucurat de mare succes la expoziţia mondială de la Viena. De asemenea, un an mai târziu, valoarea lor a fost reconfirmată cu prilejul expoziţiei de la Londra. A. Hodoş consemna, în 1999, că, în anul 1911, participând la jubileul organizat la Blaj pentru sărbătorirea a 50 de ani de la înfiinţarea Asociaţiunii Transilvănene pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (Astra), I. L. Caragiale ”…la lumina tremurătoare a lămpii aprinsă sub frăgar, lăuda vinul uleios de Jidvei şi zborul lui Aurel Vlaicu.”

Un aspect important al strânsei legături dintre această regiune şi viticultura românească îl constituie faptul că pe emblema fostului judeţ Târnava Mare figurează, printre altele, şi o viţă-de-vie cu struguri.

Ogrinji şi I. Neamţu scriau, în cartea ”Sub zodia lui Bachus” (1991), că ”Târnavele sunt singurele râuri din România care dau numele unor regiuni viticole de mare faimă (…). Celebritatea, fără îndoială, nu le provine de la apele care curg prin albii, ci de la ”râurile” de vin care se revarsă toamna mult mai năvalnice de prin vii”. (Text: Agerpres, Foto: tirnaveni.ro, agerpres.ro)

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.