„Poale-n brâu”, cele mai delicioase plăcinte

poale-n-brau

Cu multe bunătăţi se poate lăuda bucătăria nemţeană, dar parcă plăcintele „poale-n brâu” le întrec pe toate. Desert tradiţional al zonei, aceste plăcinte vin din istoria culinară a judeţului, iar reţeta plăcintelor a suferit şi ea modificări odată cu emanciparea gusturilor şi apariţia diverselor mirodenii.

Reţeta este una cât se poate de simplă, pe care o ştie orice gospodină, iar ingredientele tradiţionale folosite sunt sarea, zahărul, făina, untdelemnul, laptele, ouăle şi brânza de oi.

Florentina Buzenschi, directorul Muzeului de Etnografie al judeţului Neamţ, a declarat că denumirea plăcintelor „poale-n brâu” îşi are originea în mediul rural.

„Această denumire vine de la femeile care purtau catrinţa şi, ca să fie mai lejere în mişcări când spălau sau făceau treabă, îşi ridicau colţul la catrinţă şi îl puneau în brâu. De aici vine denumirea plăcintelor «poale-n brâu». Înainte, aceste plăcinte se făceau cu brânză de burduf, care se îndulcea cu zahăr. Plăcintele cu brânză dulce reprezintă o modă orăşenească, dar în mediul rural se păstrează reţeta tradiţională. Ţăranii nu aveau cultul mâncărurilor diversificate, iar dulciurile se făceau doar la momente speciale sau pentru a da de pomană. Plăcintele cu brânză se dau de pomană la Moşii de Iarnă sau când se intră în postul Paştelui”, a declarat Florentina Buzenschi.

Varianta de post a „poalelor în brâu” sunt plăcintele cu varză sau vărzările, care se dau de pomană în special la Ovidenii. Aceste plăcinte se fac cu varză murată, călită cu piper, şi se servesc şi în Post ca desert.

Viorica Nicoară, din Podoleni, ne-a dezvăluit reţeta pentru plăcintele „poale-n brâu” cu brânză.

 „Este o reţetă pe care am învăţat-o încă de mică, de la bunica mea. Diferenţa este că atunci plăcintele se coceau la vatra cu lemne, iar acum se pun la cuptorul cu gaz sau cel electric. Totodată, fiecare a mai îmbunătăţit reţeta adăugând stafide, unt, mac şi alte ingrediente care nu existau atunci la îndemâna oricui”, a declarat gospodina.

Ingredientele aluatului necesar la o tavă cu 12 plăcinte cuprinde: 500 grame de făină, două ouă, 200 mililitri de lapte călduţ, 30 grame de drojdie, o lingură de zahăr şi două linguri de untdelemn. La umplutură este nevoie de 250 – 300 grame de brânză proaspătă de vacă, 2 ouă, 4 linguri de zahăr şi o jumătate de linguriţă de sare. Pentru ungerea plăcintelor se foloseşte un gălbenuş de ou amestecat cu o lingură de zahăr.

Viorica Nicoară povesteşte cum se prepară plăcintele: „într-un vas mic se amestecă drojdia cu puţin zahăr şi puţin lapte, pentru a prinde o consistenţă omogenă. Ouăle se bat cu restul de zahăr. În mijlocul făinei se face o gaură şi se toarnă drojdia, şi ouăle după care începe omogenirea compoziţiei, turnând progresiv laptele cald. Compoziţia se frământă până se omogenizează şi apoi se toarnă untdelemnul, după care iar se frământă până se încorporează. Apoi se acoperă vasul cu un prosop şi se lasă la crescut circa o oră. Compoziţia este foarte uşoară pentru că brânza este amestecată cu ouăle bătute cu zahăr şi sare”.

Ea spune că după ce a crescut aluatul, se întinde cu sucitorul şi se taie în forme pătrate, groase de un deget. În mijlocul fiecărei bucăţi de aluat se pune o lingură din compoziţia cu brânză, după care se unesc colţurile opuse ale aluatului, formând deasupra un ţugui.

„Plăcintele se aşează într-o tavă tapetată cu făină şi apoi se ung pe deasupra cu gălbenuşul amestecat cu zahăr. Se dau la cuptor şi se scot după aproximativ o oră. Imediat se tapetează cu zahăr vanilat şi se servesc călduţe, dar şi reci”, afirmă în final Viorica Nicoară. (Text: Agerpres, Foto: lauraadamache.ro)