Peştera Valea Cetăţii din Râşnov

0
75

Pestera-valea-Cetatii-01

Redeschisă pentru public în 2010, după o muncă uriaşă de restaurare şi amenajare, Peştera Valea Cetăţii a fost declarată arie naturală protejată prin Legea nr. 5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 152 din 12 aprilie 2000 şi acoperă o suprafaţă de 1 ha.

Aria Naturală Protejată Valea Cetăţii protejează şi conservă elementele naturale cu valoare şi semnificaţie ecologică, ştiinţifică, peisagistică deosebite, reprezentate de fenomene carstice (Peştera Valea Cetăţii, stâncăriile şi lapiezurile din Poiana Dracului), arborii seculari, flora, pierderile de apă în ponorul Fundăţica.

Peştera, cu o lungime de aproximativ 958 de metri, a fost deschisă în 1949, când în urma unei explozii hidraulice i-a fost descoperită intrarea. Primul studiu complex al Peşterii Valea Cetăţii a fost realizat de Margareta Dumitrescu şi Traian Orghidan, în 1958, fiind publicate o descriere şi o schiţă a peşterii. În 1981, 857m cu o denivelare de 36m au fost topografiaţi de o o echipă a clubului de speologie „Emil Racoviţă” din Bucureşti. În 1988 şi 1989 s-au mai adăugat 63m, respectiv 38m, cu o denivelare de 38,5m şi o dezvoltare de 958m.

De-a lungul anilor, datorită accesului necontrolat al vizitatorilor, peştera a suferit un continuu proces de distrugere. Începând cu 2010, peştera a fost supusă unor impresionante lucrări de amenajare. Astfel, au fost construite scări, trotuare, balustrade şi a fost instalat un sistem pentru iluminat rece, unic în România, care poate să păstreze acelaşi microclimat de 8-9 grade Celsius indiferent de anotimp, au fost montate, totodată, data loggere pentru monitorizarea continuă a temperaturii şi umidităţii relative, dar şi a concentraţiei de CO2 din peşteră.

Formaţiunea se încadrează în categoria cavităţilor cu ventilaţie unidirecţională, ceea ce înseamnă că sensul curentului de aer se inversează în funcţie de sezon: ascendent iarna şi descendent vara. Formele exocarstice observate în interiorul peşterii sunt: lapiezuri, trepte antitetice, ponoare temporar sau permanent active, vale oarbă şi depresiune de captare carstică, vale cu aspect de cheie. Cel mai important spaţiu din peşteră este Sala Mare, cu o înălţime de peste 20m şi aproximativ 2.500mp.

Tavanul Sălii Mari şi-a păstrat relativ intactă gama de stalactite, diverse ca aspect şi dimensiuni. Pereţii sunt acoperiţi, în general, cu scurgeri de calcit. În jumătatea sud-vestică a sălii există mari blocuri prăbuşite. Tot aici se remarcă un planşeu stalagmitic, cu grosimi de 10-40cm. De aici pleacă, în diferite direcţii, galerii secundare de mai multe mărimi.

Pe teritoriul Ariei Naţionale Protejate „Peştera Valea Cetăţii din Râşnov” sunt întâlnite specii de mamifere: lupul cenuşiu, ursul brun, linxul, cerbul, căprioara, jderul de piatră, vidra; de păsări, printre care corbul, cocoşul de munte; specii de amfibieni şi reptile: tritonul cu creastă, buhaiul de baltă cu burta galbenă, şopârla, salamandra de uscat (una dintre cele mai colorate specii de salamandră).

Pestera-valea-Cetatii-02

În interiorul peşterii, datorită degradării la care a fost supusă aceasta, mai pot fi întâlniţi doar liliecii. În prezent, este semnalată o singură specie: liliacul mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum) reprezentat de indivizi izolaţi.

Peştera Valea Cetăţii este localizată pe povârnişul vestic al Masivului Postăvaru, în bazinul Ţării Bârsei, la 3,5km distanţă de Râşnov, la 1,5km distanţă de Cetatea Râşnov şi la o altitudine de 790 m (intrarea principală). Accesul cu mijloace auto se face dinspre şoseaua DN1E Braşov-Poiana Braşov-Râşnov, urmând Valea Cetăţii, până la confluenţa ei cu Valea Fundata, unde la kilometrul 19,4 există o parcare special amenajată pentru deservirea ariei naturale protejate.

 Accesul cu bicicleta şi pe jos se poate face din parcarea amenajată, urmând drumul sau poteca de acces amenajată în lungul Văii Fundata sau pe traseele turistice sau tematice dinspre Poiana Braşov, Cetatea Râşnov-Valea Cetăţii, Bisericuţa Păgânilor.

Peştera Valea Cetăţii este, totodată, şi o destinaţie culturală. Aici, aproape la fiecare sfârşit de săptămână, artiştii de la Filarmonica Braşov susţin câte un concert, în special de muzică clasică, în Sala Mare supranumită şi „Catedrala”, pentru acustica sa deosebită. (Text: Agerpres, Foto: bbsoft.ro, romania.ici.ro, Video: youtube.com)

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.