Peştera Limanu

0
66

Pestera-LimanuO minune a naturii făurită în inima Dobrogei, Peştera Limanu, numită şi Peştera Caracicola sau Peştera La Icoane, este un important vestigiu de istorie şi ştiinţă ce ascunde nenumărate mistere. Declarată arie protejată, aceasta se află în arealul comunei Limanu, în apropiere de satul cu acelaşi nume din judeţul Constanţa, şi se întinde pe o suprafaţă de cinci hectare.

Are o lungime de 3,64 kilometri, una dintre ieşiri fiind localizată în Bulgaria. Este cea mai mare peşteră din Dobrogea, numită deseori peştera fără capăt, şi cel mai mare labirint subteran din România. Seamănă cu Peştera Mamut din Statele Unite ale Americii – cea mai lungă peşteră din lume – şi datorită unicităţii sale, Peştera Limanu a fost declarată rezervaţie speologică în 1959.

Primele date concrete despre acest monument al naturii datează din 1916, când a fost studiată pentru prima dată de speologul C.M. Ionescu. Potrivit acestuia, şi altor speologi care au studiat-o ulterior, peştera se remarcă prin ramificarea de-a dreptul ameţitoare a galeriilor. Coridoarele sunt lungi, întortocheate, cu pereţii şi tavanele rectangulare ca şi cum ar fi fost cioplite de om Unele sectoare de galerie chiar au fost cioplite de oameni, fiind vizibile urmele de daltă.

 Peştera Limanu face parte din reţeaua de galerii subterane prin care se drenează apele provenite din plăcile de calcare. Are o morfologie specifică peşterilor dezvoltate în calcare cu stratificaţie orizontală denumite de geologi structuri tabulare. Planul Peşterii realizat de Institutul de Speologie „Emil Racoviţă” arată că au fost descoperite în subteran calcare sarmatiene cu stratificaţie orizontală, fragmentate de fracturi verticale.

Intrarea este amplasată la 25 de metri altitudine şi are o lăţime de 3,4 metri. Temperatura în subteran este de aproximativ 12 grade Celsius, iar umiditatea de 80-90%, încurajând dezvoltarea unei faune bogate din care nu lipsesc peştii şi coloniile de lilieci, dar pot fi întâlniţi şi şerpi, vulpi, dihori sau broaşte ţestoase. În faţa intrării sunt amplasaţi bolovani sculptaţi cu forme umane, de unde şi denumirea de „Peştera La Icoane”. În afară de galeriile bizare, peştera are şi camere a căror funcţionalitate pare a fi fost bine determinată.

Astfel, sunt întâlnite aici două camere-altar, oase încastrate în pereţi, unele dintre ele neputând fi explicate nici până astăzi, obiecte de ceramică geto-dacice, romane sau greceşti, cruci simple şi răsturnate din perioada primilor creştini, inscripţii, incizii, simboluri şi desene ce redau viaţa şi portul oamenilor.

Legendele spun că Limanu ar fi peştera Keirys, despre care relata consulul roman de origine greacă Dio Cassius în „Istoria Romană”. El susţinea că în anul 28-29 î.Hr. în războiul dintre regii dobrogeni Rholes şi Dapyx, daco-geţii lui Dapyx s-au refugiat, cu toată agoniseala lor, din faţa romanilor care se aliaseră cu Rholes, într-o peşteră. Proconsulul roman Marcus Licinius Crassus, chemat în ajutor de Rholes, i-au zidit acolo, transformând peştera într-un uriaş cavou.

Alte legende avansează ipoteza potrivit căreia creştinii asupriţi de păgâni veneau deseori aici, construindu-şi un coridor ce ducea chiar sub biserica satului, dar şi mici altare de rugăciune. Astfel s-ar explica şi existenţa celor două camere altar, ale căror tavane erau afumate.

Pe lângă Peştera Limanu trec anual sute de mii de turişti, în drum spre Vama Veche, şi nu bănuiesc tainele pe care le ascunde acest obiectiv turistic din zona Litoralului, un loc aproape mistic. Accesul spre se face prin Drumul Judeţean Mangalia, către Albeşti, satul Limanu, Balta Limanu, sau din drumul principal care uneşte Mangalia de 2 Mai, spre şantierul naval, satul Limanu, Balta Limanu. (Text: Agerpres, Foto:

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.