Personajele lui Creangă renasc din huma Humuleştiului

0
82

 Ionela-Lungu-figurine-lut-04

Nică a lui Ștefan a Petrei, tuşa Mărioara, Moş Nichifor Coţcariul, fata babei şi fata moşneagului sau Dănila Prepeleac sunt doar câteva dintre personajele binecunoscute ale scriitorului Ion Creangă.

După aproape 150 de ani de la apariţia operelor marelui povestitor, aceste personaje au început să prindă şi chip. Din lutul călcat odinioară chiar de marele scriitor, cu părul din blăniţe de oaie sau nurcă, codiţe la fete din fuior de cânepă sau fire deşirate din pânză de sac, aceste personaje sunt modelate cu măiestrie de o tulceancă stabilită chiar în satul marelui scriitor, Humuleşti.

Ionela-Lungu-figurine-lut-02

Ionela Lungu este absolventă a Universităţii Tehnice „Gheorghe Asachi”, cu un masterat în Prelucrarea Materialelor. În 1998, după ce s-a căsătorit şi s-a stabilit la Humuleşti, Ionela Lungu a început să predea ca profesor de discipline tehnice la Școala Vănători. După desfiinţarea şcolilor profesionale, a devenit profesor la Clubul Copiilor, la catedra de Metaloplastie. Aici totul se baza pe creativitate şi a fost scânteia care i-a aprins pasiunea pentru personajele lui Creangă.

„Nici eu nu ştiam că pot avea o pasiune pentru lut. Dar de mică am avut înclinaţii şi îndeletniciri practice, pentru că mama mea a fost educatoare în anii în care nu exista, ca azi, material didactic gata făcut. Mă punea şi pe mine la treabă, la desenat ori confecţionat diferite lucruşoare pentru grădiniţă. Practic, acasă la mine, am crescut printre materiale didactice destinate orelor cu copiii de grădiniţă. În primul meu an de învăţământ, când m-am jucat, într-o doară, cu puţin lut pe care l-am luat din curte, am făcut un chip de omuleţ. Luasem în căuşul palmelor atâta lut cât putea încăpea şi de aceea nici nu mi-a ieşit foarte mare, ci cât un pumn închis, de copil. S-a uscat în câteva zile după care l-am pictat. Hazliu a fost când soţul meu a stricat o căciula de astrahan de-a socrului meu, făcând o căciuliţă mai mică pe care i-a pus-o omuleţului pe cap. Aşa s-a născut primul Păcală. Un an de zile a căutat socru-miu căciula aceea”, povesteşte Ionela Lungu.

Ionela-Lungu-figurine-lut-06

Pasul următor a fost unul esenţial pentru ca personajele modelate din lut să redea fidel descrierea din operele lui Creangă.

„M-am apucat să recitesc poveştile scrise de Ion Creangă. Am râs cum nu am făcut-o în copilărie, pentru că altfel am văzut, la maturitate, lumea descrisă de povestitor. În plus, am perceput umorul altfel, mai profund, aproape pot să spun că poveştile nu se adresează doar copiilor. Aşa au început să apară personajele. Ele sunt făcute doar cu elemente naturale: chipul este din humă de Humuleşti, părul din blăniţe de oaie sau nurcă, fetelor le pun codiţe din fuior de cânepă sau fire deşirate din pânză de sac, le pun băsmăluţe din batice populare, înflorate. Iar personajelor masculine le pun pe cap, desigur, căciuliţe din pielicele de miel, tăbăcite„, a dezvăluit meşterul popular Ionela Lungu.

Inspiraţia pentru personaje vine din operele lui Creangă, însă de mare ajutor sunt chiar oamenii din Humuleşti.

Ionela-Lungu-figurine-lut-03

„De unde îmi iau inspiraţia? (râde — n.r.) Pentru că stau în satul cu oamenii cei mai mucaliţi si mai hâtri posibili: Humuleşti! Inspiraţia îmi vine când mă întâlnesc cu oamenii de pe uliţă, când merg căteodată, lunea, în zi de târg, la obor, când aud câte un dialog între doi vecini şi îşi dau răspunsuri în doi peri. Numai dacă stai cu ochii închişi nu vezi lucruri din jur care să te inspire. Și apoi eu sunt măritată cu un om care are un infinit simţ al umorului, nu este zi în care să nu râdem şi să nu povestim. El este humuleştean prin naştere şi foarte mult din umorul pe care îl am acum i se datorează”, a mai spus Ionela Lungu.

Personajele care se nasc din lutul Humuleştiului, modelate cu măiestrie de Ionela Lungu, au început să facă repede înconjurul României şi apoi al întregii lumi.

„Cu 15 ani în urmă, am avut curajul să ies cu câteva personaje în faţa Casei Memoriale ‘Ion Creangă’, pentru a vedea impactul cu turiştii. Eram curioasă să văd reacţia lor, dacă le plac, dacă se opresc să le vadă. Nu mică mi-a fost mirarea când am rămas fără ele. Desigur, aşa cum le realizez acum diferă mult de cum arătau ele atunci. Adică nu aveam exerciţiu, erau stângaci făcute, dar cu toate astea foarte amuzante. Pentru că, trebuie să va spun, figurinele pe care le modelez eu sunt uşor caricaturale, au ori nasul cam mare, ori poate urechile mai clăpăuge, în orice caz, stârnesc râsul.

De fapt, şi poveştile, când le citim, dacă le mai citim, nu ne fac să zâmbim? Aşa şi cu figurinele mele. Mai întâi modelez figurinele, nu am o matriţă, ele sunt produse unicat. Acestea se usucă într-o zi — două, apoi le pictez. Culoarea feţei eu o realizez, din oxizi de culoarea asemănătoare pielii, apoi roşul din obraji îl dau din acuarele. Nu folosesc acrilice, pentru că sunt culori prea tari, pregnante. Când se usucă şi culorile, fixez cu un lac mat. După cum se vede, aceste personaje nu se fac imediat, nici măcar de azi pe mâine, ci în câteva zile. Cu trudă, adică. Prima invitaţie la primul nostru Târg de Meşteri Populari a fost la Muzeul Satului ‘Dimitrie Gusti’, din Bucureşti. A fost foarte frumos. După care au continuat alte invitaţii, la Muzeul Țăranului Român, la Constanţa ori Braşov„, a spus Ionela Lungu.

Ionela-Lungu-figurine-lut-05

Pentru că şi soţul ei, Costin Lungu, sculptează toiege şi baltage de fală, încrustate, au adunat o mână de meşteri din zona Neamţului şi au organizat Asociaţia Meşterilor Populari din Ținutul Neamţ. Astfel, au putut organiza Târguri de Meşteri şi îşi fac cunoscută munca.

„La baza Cetăţii Neamţ, avem un mic magazin de artă populară, unde expunem doar produse realizate de mine sau de alţi meşteri populari. Nu vrem să amestecăm ce facem noi cu produse de o calitate incertă, deşi segmentul căruia ne adresăm este destul de restrâns. Dar, în timp, calitatea exponatelor a făcut ca o parte din turişti să revină şi să aprecieze truda noastră de a avea doar obiecte autentice, realizate de meşterii din zona noastră. În străinatate, am fost la Târgul de Turism de la Berlin, unde am reprezentat România, dar şi la Madrid şi Praga”, a declarat meştera populară.

Pe lângă personajele modelate în lut, familia Lungu realizează şi tapiserii tot cu personajele din opera lui Creangă.

Ionela-Lungu-figurine-lut-01

„Ideea de tapiserie, cu secvenţa din Amintirile lui Creangă, mi-a venit la un Festival al Zilelor Creangă, când, în fiecare an, în decembrie, are loc o comemorare, la Târgu Neamţ, a povestitorului. Și aşa am făcut, cu ani în urmă, tapiseria ‘Pupăza din tei’, apoi ‘Nică în cireş’. Aceste tapiserii le realizez pe sac, aplicând fire din lână. Sunt foarte decorative şi sunt în câteva din restaurantele şi pensiunile din zonă. Este foarte important ca pensiunile să poarte, cumva, amprenta locului. De aceea am şi decorat o pensiune din Agapia, ‘Punguţa cu doi bani’, punând în fiecare cameră personaje din câte o poveste. Adica am avut ideea să nu fie camera 1, 2 sau 3, ci camera ‘Fata babei şi fata moşneagului’, camera ‘Dănilă Prepeleac’, camera ‘moş Ion Roată şi Unirea’. Fiecare cheie de la uşă are prinsă câte o punguţă cu doi bani în care chiar sunt doi bani. Și, desigur, în toate camerele sunt cărţi cu poveşti”, a mai arătat Ionela Lungu.

Aşadar, iată că personajele lui Creangă dăinuiesc peste ani nu doar între paginile operelor literare, ci prind şi chip, din huma Humuleştiului însetată de „Ozana cea frumos curgătoare şi limpede ca cristalul, în care se oglindeşte cu mâhnire Cetatea Neamţului de atâtea veacuri”. (Text: Agerpres, Foto: facebook.com/ Ionela Lungu)

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.