Constantin Chiriac a fost premiat la categoria „Diplomaţie Culturală” în cadrul Galei Oamenii Timpului, sâmbătă, 13 decembrie 2014.
Constantin Chiriac, cel care de 14 ani conduce Teatrul Naţional „Radu Stanca” şi a fondat Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu, revine de fiecare dată cu drag la Iaşi, în oraşul care, după cum mărturiseşte, i-a marcat viitorul.
REPORTER: Sunteţi considerat a fi unul dintre diplomaţii culturali ai Iaşiului. Ce reprezintă pentru dumneavoastră premiul primit din partea revistei „Timpul”?
Constantin Chiriac: Este un moment de întoarcere. Este probabil cel mai special premiu acordat în cadrul Galei Oamenii Timpului. Cred că sunt singurul dintre premianţi care nu munceşte efectiv la Iaşi. În acelaşi timp cred în această formulă importantă de ambasadori pe care oraşul îi trimite peste tot în lume. Sunt format aici. Liceul Internat „Costache Negruzzi” a contat enorm în formarea mea viitoare. Locul în care m-am născut înseamnă centrul lumii pentru mine şi linii concentrice mă încarcă energetic ori de câte ori mă întorc acasă umblând desculţ în iarba casei părinteşti, înseamnă Europa cu această venire şi plecare care dă valoare tuturor călătoriilor mele.
REPORTER: Ce rol are cultura în dezvoltarea unei societăţi?
Constantin Chiriac: Fac unul dintre cele mai importante festivaluri din lume, Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu. Am făcut Capitala Culturală Europeană de la Sibiu şi sper din toată inima ca acest model prin care o comunitate poate fi schimbată din toate punctele de vedere economic, social, turistic, al educaţiei, printr-un act cultural poate deveni un model sănătos pentru Iaşi, pentru România şi pentru Europa. Dacă privim roată de jur împrejurul lumii, fiecare zonă se particularizează prin ceva. Dacă ţările arabe au ca bogăţie petrolul, Europa are cultura şi civilizaţia. Ar trebui prin aceste modele să găsim formule vitale de regenerare a Europei.
REPORTER: Poate aduce cultura o dezvoltare socio-economică?
Constantin Chiriac: La nivelul Comisiei Europene pentru o vită se investeşte o subvenţie de 400 de euro. În cea mai civilizată ţară care investeşte în cultură, Danemarca, media pe cap de locuitor este de 204 euro. Sper din toată inima ca noul preşedinte ales al României, care pleacă din Sibiu şi care ştie şi înţelege ce înseamnă cultura, să facă nu numai o mare figură la nivel înalt în România, ci o mare figură europeană. Sibiul este un oraş care a ajuns să aibă un buget de 12% pentru cultură. Este cel mai mare buget de cultură din lume. Graţie acestui buget, Sibiul câştigă 16%. Este o formulă foarte sănătoasă, atât spiritual, cât şi material, de dezvoltare. Sper din toată inima ca timpul dezvoltării acestei competiţii pentru Capitală Culturală Europeană să fie şi o formulă de regenerare sănătoasă şi în acelaşi timp un instrument prin care viitorul guvern, sper din toată inima mai înţelept, să facă o dezvoltare mai sănătoasă, aşa cum Polonia a reuşit exact prin acelaşi mod.
REPORTER: Sunteţi nu doar un actor, un regizor renumit, ci şi un foarte bun antreprenor care a transformat Sibiul într-una dintre marile capitale culturale ale lumii. Ce-i trebuie Iaşiului să obţină un astfel de titlu?
Constantin Chiriac: În primul rând este nevoie de o agendă culturală sănătoasă pentru parcursul întregului an, prin competiţii şi prin finanţare. Iaşiul ar trebui să aibă în fiecare week-end mari evenimente culturale. Evenimentele culturale nu se construiesc de pe o zi pe alta. Sunt evenimente care acum încep să mijească: Festivalul Educaţiei, din vară, cel al Literaturii şi Traducerii, din toamnă. Din păcate nu mai avem alte repere. Avem această formulă excepţională pe care Iaşiul o are şi ar trebui să o dezvolte, care, din punct de vedere administrativ, este probată, este Sărbătoarea Sfintei Parascheva.
Pornind linia, de exemplu, de la Santiago de Compostela, care a mers exact pe această zonă, făcând o punte cu tot ce înseamnă Bucovina, care este ciuntită, făcând o punte cu fraţii de dincolo de Prut, sunt convins că această reîntregire din punct de vedere cultural poate fi un concept foarte sănătos care poate aduce atât bucurie, cât şi prosperitate economică, culturală, socială, ş.a.m.d., nu numai acestei regiuni, ci întregii ţări şi mai ales Europei.
Acesta este un dat şi o nevoie a Europei întregi. Europa ne sprijină şi este un lucru important ca noi să ne asumăm. De aceea, în această seară, ca profesor universitar în 16 universităţi din lume, am spus: „Oamenii. Da, oamenii. Ei vor schimba”.
REPORTER: Pornind de la acest slogan, dumneavoastră aţi reuşit să transformaţi teatrul din Sibiu în una dintre cele mai renumite scene internaţionale, aţi reuşit să transformaţi teatrul şi într-o instituţie profitabilă. Care este cheia succesului?
Constantin Chiriac: Calitatea. Joc 23 de piese de teatru în repertoriu, mai multe decât în toate teatrele din Bucureşti. Într-un an avem 400 de reprezentaţii. Asta înseamnă mai mult de un spectacol pe zi. În ultimii patru ani la toate reprezentaţiile toate biletele sunt vândute sută la sută. Aici am construit o calitate şi am construit-o în timp. M-am bazat pe tinerii pe care i-am format. Am o şcoală de teatru, singura şcoală de teatru din România care nu a produs niciun şomer. Avem cel mai mare program de voluntari din lume. În cadrul festivalului sunt peste 1.000 de tineri din toată lumea. Peste 10.000 de persoane aplică să vină în acest program. Am dezvoltat o bursă pentru spectacole. Orice spectacol este o marfă specială care se adresează pieţei şi trebuie să fii în dialog cu cel căruia tu ai vrea să o vinzi.
În acelaşi timp am dezvoltat o platformă doctorală. Conduc doctorate în 16 universităţi din lume. Am vrut să termin odată cu tot ceea ce înseamnă doctori fără operă. Vedem atât de mulţi, din fruntea ţării până jos. Şi atunci am făcut o asociere cu 19 mari universităţi folosind imaginea Festivalului de la Sibiu şi făcând o platformă generală prin care impunem o foarte mare dimensiune academică, dar şi o foarte mare dimensiune practică. Și atunci nimeni nu şi-ar mai permite să adune 20 de cărţi să le amestece şi să facă o mare ciorbă berlineză şi să spună „ia uite ce doctor deştept sunt eu”. Nu, trebuie să facă o cercetare, să aibă un proiect practic din care să aducă unicitatea şi să-l transforme într-o structură teoretică ce poate fi apoi luată şi dezvoltată pe mai departe. De asemenea, îmbinăm toate spaţiile oraşului. Avem 66 de spaţii de joc. Gândiţi-vă ce spaţii geniale are Iaşiul. Are mai multe săli de spectacol decât Sibiul. Trebuie o gândire şi o viziune pe termen lung şi în mod cert miracolele se vor întâmpla.
Personalitate pentru o Românie europeană
Constantin Chiriac, născut în 1957, este director general al Teatrului Naţional „Radu Stanca” Sibiu, din anul 2000, şi fondatorul Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu. A fost vicepreşedinte al Asociaţiei Sibiu Capitală Culturală Europeană 2007 (2004-2007), iar apoi membru al Comisiei de selecţie şi de monitorizare a oraşelor candidate pentru titlul de Capitală Culturală Europeană (2008-2012). S-a specializat în management cultural la Universitatea Hull din Marea Britanie şi la Universitatea din Richmond, Virginia, Statele Unite.
A primit titlul de Personalitatea Anului pentru o Românie Europeană (2010), iar în anul 2014 a fost desemnat Ambasador Onorific al Turismului Românesc. A jucat în peste 20 de filme, în circa 50 de spectacole, peste 20 de one-man show-uri, susţinând recitaluri în peste 50 de ţări din lumea întreagă. Printre cele mai cunoscute filme în care a jucat se numără Moromeţii – 1988, regia Stere Gulea, în care a avut rolul Nilă –, Croaziera (regia Mircea Daneliuc) şi Undeva la Palilula (regia Silviu Purcărete). Este profesor la Facultatea de Litere şi Arte din cadrul Universităţii „Lucian Blaga”, Sibiu.
În anul 2014 a primit Premiul de Excelenţă pentru Contribuţie la imaginea României în lume la Gala Biz 15 ani, care a avut loc în Bucureşti, pe 17 septembrie. Nu în ultimul rând, trebuie menţionată contribuţia sa originală la crearea unui nou tip de spectacol poetic religios, inaugurat în 2013 şi continuat în 2014 cu recitalurile de poezie „Metanie Ție, Părinte”, susţinute la Catedrala Mitropolitană din Iaşi şi, respectiv, la Mănăstirea Putna.
Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu, iniţiat în 1991, este cel mai important festival anual de artele spectacolului din România şi al treilea din Europa, care adună laolaltă unii dintre cei mai proeminenţi artişti naţionali şi internaţionali, continuând astfel tradiţia îmbinării culturii Europei centrale şi estice cu cea a occidentului.
Festivalul a fost conceput ca un organism multifuncţional cu scopul de a construi, prin artele spectacolului, un spaţiu creativ şi a un orizont antropologic într-o continuă expansiune. Ambiţia organizatorilor a fost de a crea un festival complex, un festival independent, şi de a descoperi noi tehnici de exprimare teatrală.
Începând cu ediţia 2005, Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu a fost motorul obţinerii statutului de Capitală Culturală Europeană pentru oraşul Sibiu şi a cunoscut o dezvoltare fără precedent, ajungând la 350 de evenimente pe parcursul a 11 zile de festival, provenite din 70 de ţări ale lumii şi prezentate în 66 spaţii de joc din Sibiu şi din împrejurimi, cu o medie de 35 000 de spectatori pe zi. (Text: agerpres, Foto:facebook.com/OameniiTimpului)
