Paşii făcuţi de omenire în 2014 în explorarea spaţiului cosmic (I)

0
65

Cygnus

Spaţiul este „ultima frontieră”, pe care omul o explorează permanent pentru a-şi asigura supravieţuirea ca specie, în faţa unor pericole imediate care ne ameninţă planeta, aşa cum sunt încălzirea globală, epuizarea resurselor în contextul suprapopulării planetei, dar şi a unor ameninţări cosmice, precum exploziile de raze gamma, impactul cu asteroizi sau comete şi, în ultimă instanţă, moartea Soarelui, reactorul nuclear care asigură energia sistemului nostru solar.

Anul 2014 a fost unul bogat în evenimente şi descoperiri astronomice atât pentru puterile spaţiale consacrate – SUA, Rusia şi Europa, dar şi pentru noile puteri emergente din domeniul spaţial, China, Japonia şi India.

IANUARIE

Prima misiune a capsulei Cygnus pentru aprovizionarea ISS

Compania americană Orbital Sciences a lansat la 10 ianuarie capsula fără echipaj Cygnus în prima sa misiune de aprovizionare a Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS). În cadrul misiunii, Cygnus a transportat 1.461 kg de materiale ştiinţifice, între care furnici, pentru a li se observa comportamentul în microgravitate, precum şi materiale pentru studierea rezistenţei microbiene la antibiotice.

Sonda Mars Express a aniversat 10 ani de când se află pe orbita lui Marte

Mars Express, prima sondă europeană construită pentru explorarea unei alte planete, transmite fotografii 3D color ale planetei Marte de 10 ani. Pentru a sărbători această aniversare, Agenţia Spaţială Europeană (ESA) a dat publicităţii o spectaculoasă înregistrare video a unui survol al planetei Marte, înregistrare care cuprinde o parte dintre cele mai interesante imagini capturate de pe orbită de sonda Mars Express. Întregul film acoperă o suprafaţă de aproximativ 1,55 milioane de kilometri, suprafaţă aproximativ egală cu cea a Mongoliei. Acest videoclip animat este bazat pe un mozaic de 67 de imagini statice preluate de Mars Express de deasupra regiunii denumită Kasei Valles. Mars Express a început să transmită imagini 3D color de la suprafaţa lui Marte la 14 ianuarie 2014. Sonda a fost lansată în 2003, alături de un alt modul conceput pentru asolizare pe Planeta Roşie. Acest modul era denumit Beagle 2, dar misiunea sa a fost un eşec.

 NewHorizons

Sonda New Horizons a ajuns în apropierea centurii Kuiper

New Horizons, cel mai rapid vehicul spaţial construit până în prezent de NASA, a ajuns în apropierea centurii Kuiper, centura de asteroizi şi planete pitice, denumite în mod generic drept obiecte trans-neptuniene, pentru o întâlnire cu Pluto şi cu satelitul său, Charon. New Horizon urmează să ajungă în vecinătatea lui Pluto până în luna ianuarie a anului viitor, dar nu se va putea apropia de planetoid până în luna iulie 2015. Sonda parcurge 1,6 milioane de kilometri pe zi. Sonda New Horizons a fost lansată la 19 ianuarie 2006 de NASA, în cadrul Programului New Frontiers şi este concepută pentru studierea planetei pitice Pluto şi satelitului acestuia, Charon, dar este posibil să realizeze observaţii şi asupra altor corpuri din centura Kuiper.

Descoperirea unei noi exoplanete: Kepler-410A b

O echipă internaţională de astronomi, condusă de belgianul Vincent Van Eylen, doctorand la Universitatea daneză Aarhus şi afiliat Univesităţii Catolice din Leuven, a descoperit, cu ajutorul telescopului Kepler de la NASA, o nouă planetă extrasolară, numită Kepler-410A b. Până în prezent au fost descoperite peste 1.000 de planete care orbitează în jurul unei alte stele decât Soarele. Noua exoplanetă descoperită este mai mare ca Terra (de 2,8 ori raza Pământului) şi de o mărime comparabilă cu cea a planetei Neptun. Perioada de revoluţie a acestei planete în jurul stelei sale, extrem de strălucitoare, este de 17,8 zile. Respectiva stea, Kepler-410, este mai masivă decât Soarele. Viaţa pe această exoplanetă este foarte puţin probabilă, în condiţiile în care ea se situează la o distanţă inferioară faţă de astrul său decât cea care separă Terra de Soare, fapt ce implică o temperatură mult mai mare la suprafaţa planetei extrasolare. Kepler-410 A b este situată la circa 425 de ani lumină de Pământ.

Există apă pe planetoidul Ceres

Astronomii au descoperit dovezi directe ale existenţei apei pe planeta pitică Ceres, din centura de asteroizi, apă sub forma unor vapori care ajung în spaţiu, probabil în urma unor erupţii ale unor gheizere de gheaţă de la suprafaţa planetei. Vaporii de apă, descoperiţi cu ajutorul Observatorului Spaţial Herschel, aparţinând Agenţiei Spaţiale Europene (ESA), se degajă din două regiuni de la suprafaţa lui Ceres, un planetoid considerat totodată şi cel mai mare asteroid din sistemul nostru solar.

Aceşti vapori de apă sunt expulzaţi de nişte vulcani de gheaţă sau se formează în urma unui fenomen de sublimare a gheţei (trecerea directă din stare solidă în stare gazoasă). Acest studiu are implicaţii importante asupra teoriei cu privire la modul de formare al planetoidului Ceres şi confirmă ipoteza că planetele s-au deplasat foarte mult, pe orbite haotice, instabile, la începutul formării sistemului solar. Ceres, care în funcţie de definiţia acceptată poate fi considerată fie o planetă pitică, fie un asteroid gigantic, este cel mai mare obiect din centura de asteroizi şi orbitează în jurul Soarelui la o distanţă de 2,8 unităţi astronomice (1 unitate astronomică este definită drept distanţa de la Soare la Pământ).

 TDRSS SUCCESSES

NASA a lansat un nou satelit din sistemul TDRS

NASA a lansat la sfârşitul lunii ianuarie satelitul TDRS-L, unul dintre sateliţii care formează reţeaua TDRS ce asigură comunicaţiile în spaţiu printre altele cu Staţia Spaţială Internaţională (ISS). Sistemul de TDRS, de asemenea denumit „Nasa’s Space Network”, are capacitatea de a furniza servicii de comunicaţii în bandă largă aproape continuu pentru nave spaţiale pe orbita joasă a Pământului, inclusiv ISS, telescopul spaţial Hubble sau reţeaua NASA de sateliţi de observaţie a Pământului

Opportunity, de 10 ani pe Marte

Roverul Opportunity a împlinit în luna ianuarie 10 ani de când explorează suprafaţa planetei Marte, un miracol tehnologic dacă luăm în considerare condiţiile de la suprafaţa acestei planete dar şi faptul că misiunea iniţială a roverului urma să se încheie la 3 luni după asolizare. Roverul autonom Opportunity, denumit oficial „Mars Exploration Rover – B” sau „MER-B”, a fost trimis pe Marte alături de „fratele său geamăn”, roverul Spirit, pentru a explora suprafaţa acestei planete. Opportunity a asolizat cu succes în regiunea Meridiani Planum la 25 ianuarie 2004, la trei săptămâni după ce Spirit (MER-A) a asolizat pe cealaltă parte a Planetei Roşii, la 4 ianuarie 2004. Printre realizările importante ale misiunii lui Opportunity se numără descoperirea în premieră a unui meteorit căzut pe o altă planetă.

FEBRUARIE

NASA construieşte un „frigider atomic” pentru experimente pe ISS

NASA anunţa la începutul lunii februarie că va amenaja cel mai rece loc din Universul cunoscut, la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS), sub forma dispozitivului denumit Cold Atom Lab, care va fi, practic, un frigider atomic cu potenţialul de a conduce la descoperirea unor noi forme de existenţă ale materiei şi alte fenomene cuantice. În interiorul acestui frigider atomic temperatura va ajunge până foarte aproape de zero absolut (0K sau -273,15°C – este punctul de pe scara termodinamică la care energia termică a unui sistem îşi atinge minimul, în sensul că sistemul nu mai cedează căldură). În Cold Atom Lab temperatura va fi doar cu aproximativ 0,0000000001 grade mai ridicată decât valoarea de zero absolut. O astfel de temperatură este atât de scăzută încât atomii introduşi într-un astfel de mediu se opresc din spin. Acest „frigider atomic” va fi transportat pe ISS în 2016.

Recoltă de legume pe ISS

Astronauţii ruşi au anunţat la începutul lunii februarie că au reuşit să recolteze legume din mini-grădina aflată la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS). Astronauţii au cultivat legume japoneze şi grâu pitic, ale cărui grăunţe sunt de o calitate excelentă. Ei vor să cultive anul viitor orez, roşii şi ardei în sera de pe ISS.Aceste culturi vor completa alimentaţia astronauţilor în timpul misiunilor, dar se va şi verifica, prin ele, dacă plantele astfel obţinute suferă modificări de ordin genetic în spaţiu.

 crater-Marte

MRO a fotografiat un crater recent la suprafaţa lui Marte

Sonda spaţială Mars Reconnaisance Orbiter (MRO), aparţinând NASA, a fotografiat la suprafaţa planetei Marte un crater produs în urmă cu aproximativ 3 ani. Oamenii de ştiinţă susţin că acest crater s-a format cândva în perioada iulie 2010 – mai 2012. Craterul are aproximativ 30 de metri în diametru şi este înconjurat de o zonă de impact vastă. Asteroidul sau cometa care a generat acest crater de impact – aflat la 3,7 grade latitudine nordică şi 53,4 grade longitudine estică – a împrăştiat materie pe o rază de 15 kilometri de la epicentrul de impact.

Astfel de cratere nu sunt deloc rare la suprafaţa lui Marte, planetă „bombardată” de asteroizi timp de milioane de ani. Pe Marte, astfel de cratere de impact, similare ca dimensiuni, apar cu o frecvenţă de peste 200 pe an. Sonda MRO, care face parte dintr-o misiune cu un buget de 720 de milioane de dolari de studiere a suprafeţei planetei Marte, a fost lansată în august 2005 şi a ajuns pe orbita Planetei Roşii în martie 2006.

NASA a anunţat existenţa apei în atmosfera unei exoplanete gazoase

Agenţia Spaţială Americană a anunţat descoperirea de vapori de apă în atmosfera exoplanetei Tau Bootis b, un corp cosmic fierbinte din clasa planetelor gazoase gigantice, aşa cum este Jupiter sau Saturn, în sistemul nostru solar. Exoplaneta Tau Bootis b este una dintre primele planete din afara sistemului nostru solar descoperite de astronomi. Existenţa acestei planete a fost raportată în 1996, la aproximativ 51 de ani lumină distanţă – o distanţă relativ mică în termeni astronomici. Această planetă a fost inclusă în clasa obiectelor „jupiteriene fierbinţi” pentru că este o planetă gazoasă masivă, aflată pe o orbită foarte apropiată de steaua din sistemul său solar. Pentru a analiza compoziţia chimică a atmosferei lui Tau Bootis b, cercetătorii au folosit un spectrometru şi i-au examinat strălucirea. Diferite tipuri de molecule reflectă diferite lungimi de undă ale luminii, iar analiza acestor lungimi de undă dezvăluie identitatea chimică a acestor elemente.

Telescopul Kepler a descoperit 715 noi exoplanete.

Telescopul spaţial Kepler, aparţinând NASA, a identificat alte 715 exoplanete, aproape dublând numărul planetelor din afara sistemului nostru solar a căror existenţă a fost confirmată. Conform anunţului făcut la sfârşitul lunii februarie, aproximativ 94% dintre planetele nou-descoperite sunt mai mici decât planeta Neptun, observaţie care susţine ipoteza că în galaxia noastră, Calea Lactee, planetele telurice, categorie din care face parte şi Pământul, sunt foarte numeroase.

Majoritatea celor 715 exoplanete orbitează în apropierea stelelor „mamă”, temperaturile la suprafaţa lor fiind mult prea ridicate pentru a susţine viaţa aşa cum o cunoaştem noi. Patru dintre aceste planete sunt doar puţin mai mari decât Pământul (cea mai mare dintre ele este de 2,5 ori mai mare decât Terra) şi se află pe orbite aflate în zona de aur – suficient de aproape faţă de steaua mamă pentru ca apa să nu îngheţe, dar suficient de departe pentru a nu se evapora. Telescopul orbital Kepler, un proiect care a costat 600 de milioane de dolari şi a fost lansat în martie 2009, are drept principal obiectiv vânătoarea de exoplanete în cadrul galaxiei noastre. Telescopul descoperă planete urmărind variaţiile de strălucire a stelelor, variaţii provocate de interpunerea între stele şi oglinda telescopului a posibilelor planete.

MARTIE

NASA va trimite o sondă robotică pe Europa, satelitul lui Jupiter

La începutul lunii martie NASA a anunţat că pregăteşte o curajoasă misiune de explorare a satelitului Europa, din sistemul de sateliţi al giganticei planete gazoase Jupiter, în căutarea unor eventuale forme de viaţă. În propunerea sa bugetară pentru anul 2015, Agenţia spaţială americană solicită aprobarea sumei de 15 milioane de dolari pentru demararea primelor etape din pregătirea unei misiuni cu o sondă robotică autonomă la suprafaţa din gheaţă a satelitului jupiterian. Sub crusta de gheaţă de la suprafaţa lui Europa se află un ocean în care ar putea exista viaţă.

NASA anunţă descoperirea „seminţelor” găurilor negre supermasive din centrul galaxiilor

Agenţia Spaţială Americană a analizat o serie de informaţii obţinute prin intermediul telescopului orbital Wide-field Infrared Survey Explorer (WISE) şi a ajuns la concluzia că găurile negre supermasive sunt localizate chiar şi în centrul unor galaxii pitice. Această descoperire este foarte importantă pentru că până acum se credea că aceste găuri negre se formează în urma ciocnirii dintre galaxii. O gaură neagră este un obiect astronomic limitat de o suprafaţă în interiorul căreia câmpul gravitaţional este atât de puternic, încât nimic nu poate scăpa, suprafaţă denumită „orizontul evenimentului”. Dintr-o gaură neagră nu poate evada nici măcar radiaţia electromagnetică (spre exemplu lumina) şi astfel interiorul ei rămâne mereu negru, invizibil decât prin efectul pe care îl exercită asupra obiectelor cosmice din jur, de aici provenind şi numele.(Text: Agerpres, Foto: en.wikipedia.org, spacetoday.org, nasa.gov)

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.